17th International Congress of the European Association for Endoscopic Surgery 17 - 20 iunie 2009 Praga
E. Târcoveanu, C. CopãescuScientific events, no. 6, 2009
* Clinica I Chirurgie, UMF Gr.T. Popa Iasi
* Clinica de Chirurgie, Spitalul Clinic Sf. Ioan, Bucuresti
* Clinica de Chirurgie, Spitalul Clinic Sf. Ioan, Bucuresti
În perioada 17-20 iunie 2009, s-a desfãşurat la Praga cel de-al 17-lea Congres International de Chirurgie Endoscopicã, sub egida Asociatiei Europene de Chirurgie Endoscopicã (EAES), important eveniment ştiintific, care a reunit peste 2000 de chirurgi din întreaga lume, atraşi de progresele chirurgiei minim invazive.
Congresul a fost precedat de douã cursuri postuniversitare despre refluxul gastroesofagian (GERD up-date 2009, directori curs K.H. Fuchs şi A. Fingerhut) şi chirurgia minim invazivã a cancerului rectal (directori curs A. D’Hoore şi R. Bergamaschi), de un simpozion „Notes and Safety: The Emerging Issues” (directori curs N. Di Lorenzo şi L. Lantsberg) şi de un workshop „Clinical Research in Minimaly Invasive Surgery” (chairmain E. Neugebauer).
Pe parcursul congresului s-au desfãşurat simpozioane-satelit: OLYMPUS (LESS – Laparo-Endoscopic Single-Site Surgery: Advances in a new technique), STORZ (Advent of a new generation?), COVIDIEN (Innovation in advanced laparoscopic surgery).
Ceremonia de deschidere a avut loc în seara zilei de 17 iunie 2009, la Centrul de Congrese.
Programul ştiintific s-a desfãşurat în 6 sãli, pe parcursul a trei zile şi a cuprins 71 sesiuni ştiintifice, sub formã de conferinte, prezentãri orale, video, prezentãri postere şi sesiunea de premiere a lucrãrilor selectate.
Participantii au sustinut 356 participãri libere orale, prezentãri video şi 587 postere cuprinzând întreg spectrul tematic al chirurgiei minim invazive.
Joi, 18 iunie 2009, au fost discutate probleme legate de chirurgia laparoscopicã a eventratiilor, refluxul gastroesofagian la copii, chirurgia peretelui abdominal, chirurgie laparos-copicã colorectalã, trainning, obezitate morbidã, sesiune video NOTES, noi directii de dezvoltare în abordul minim invaziv, chirurgia laparoscopicã hepatobiliarã, afectiuni gastrointestinale şi pancreatice, fiziologie, fiziopatologie, imunologie şi imagisticã, roboticã, telechirurgie şi realitate virtualã.
Sesiunile cele mai interesante din aceastã zi au fost: Why are some laparoscopic techniques not widespread? (coordonatã de B. Millat şi R. Satava), Video session on NOTES (coordonatã de M. Bailey şi D. Rattner), Laparoscopic resection for rectal cancer (coordonatã de E. Rullier, Single trans-umbilical incision laparoscopic surgery. Pros and cons (coordonatã de F. Granderath) şi Surgical simulation beyond validation (coordonatã de M. Schijven şi P. Hourlay). Atractive au fost şi conferintele Safety in OR (J.J. Jakimowicz) şi Status of laparoscopic splenectomy (E. Leandros). Extrem de instructivã a fost sesiunea interactivã “Flash cases of Endoscopic Surgery, coordonatã de J.M. Schiappa.
Conferinta de consens – Metodologia inovatiilor în chirurgia endoscopicã, coordonatã de E. Neugebauer, care a încheiat prima zi de congres, extrem de încãrcatã, a adus la pupitru experti recunoscuti, care au abordat acest subiect: T. Welsch, M. Becker, G. Buess, L. Lantsberg, K. Fuchs, A. Cuschieri.
Sesiunea de postere, relativ bine organizatã, s-a desfãşurat într-un spatiu generos, joi 18 iunie, între orele 14-15,30. Cele 587 de postere au fost grupate tematic – cavitatea abdominalã şi perete abdominal, chirurgia sânului, practicã clinicã şi evaluare, chirurgia de o zi, diferite aborduri endoscopice, educatie, chirurgie de urgentã, chirurgie endocrinã, afectiuni gastroduodenale, ginecologie, chirurgie intestinalã şi colo-rectalã, chirurgie hepatobiliarã, chirurgia obezitãtii morbide, chirurgia jonctiunii esogastrice, malignitãti esofagiene, pancreas, chirurgie pediatricã, roboticã, telechirurgie, realitate virtualã, chirurgia splinei, chirurgie toracicã, trainning, chirurgie vascularã.
Delegatia românã se poate mândri cu un important succes: 2 postere premiate: “The efficiency of laparoscopic sleeve gastrectomy - experience of 450 obese patients operated on”, apartinând colectivului de la Spitalul “Sf. Ioan” Bucureşti, condus de C. Copãescu şi “Radiologically Resectable Pancreatic Cancer: Laparoscopic Final Sorting/ Staging Of Cases” relizare a colectivului condus de dr. D. Munteanu de la Clinica 3 Chirurgie,Cluj-napoca, Romania.
Dimineata zilei de vineri, 19 iunie, a cuprins sesiuni ştiintifice, comunicãri orale, prezentãri video. În auditoriu, participantii au urmãrit masa rotundã condusã de A. Fingerhut – Tratamentul laparoscopic al complicatiilor postoperatorii precoce; au fost prezentate fistule biliare post-colecistectomie (J.F. Gigot), fistule anastomotice colorectale (W.A. Bemelman), strategia chirurgicalã în hemoragiile postoperatorii (S. Uranus), principiile generale în reinterventiile laparoscopice (S. Delgado), rehernierile gastrice imediate dupã operatia Nissen (L. Kmet).
De un interes deosebit s-a bucurat şi masã rotundã “Sleeve gastrectomy: moving towards a new standard”, coordonatã de M. Rubin şi M. Gagner. Cu aceastã ocazie au fost dezbãtute pe larg avantajele şi dezavantajele, surprizele şi necunoscutele acestui nou procedeu de chirurgie bariatricã.
În continuare au avut loc sesiuni ştiintifice atractive care au dezbãtut chirurgia endocrinã minim invazivã, afectiuni intestinale şi colorectale, afectiuni esofagiene şi ale jonctiunii esogastrice, cavitatea abdominalã şi perete abdominal, obezitate morbidã, diverse aborduri endoscopice, afectiuni gastroduodenale, tehnologie, educatie şi chirurgie de zi, chirurgie roboticã, telechirurgie şi realitate virtualã.
Sub conducerea lui G. Melotti şi P. Vavra s-a desfãşurat o masã rotundã intitulatã “Chirurgia laparoscopicã pancreaticã”. Expertii invitati sã dezbatã acest subiect sunt nume de referintã ale chirurgiei laparoscopice: J.F. Gigot, S. Uranus, M. Raraty, M. Schafer, J.L. Dulucq. O altã masã rotundã, la fel de interesantã, condusã de I. Broeders, s-a intitulat “Robotics: The world after Da Vinci”.
În auditoriu a avut loc o conferintã specialã în memoria lui Philippe Mouret, sustinutã de J. Perissat. “Conferinta J. Perissat” a devenit o traditie pentru congresele EAES; la Praga, onoarea de a o sustine a revenit lui M. Gagner, care a vorbit despre “Metabolic MIS surgery: were a we now?”.
Alte mese rotunde ale acestei zile au fost: “NOTES Session: Minimal Access Therapy”, coordonatã de A. Lacy şi K.H. Fuchs, “Technology for micro invasive treatments an update”, coordonatã a A. Arezzo şi J. Hoch, “Current role of laparoscopy in abdominal emergencies”, coordonatã de S. uranues şi “Low rectal anastomosis: Techniques and results”, coordonatã de A. D’Hoore.
Sâmbãtã, ultima zi a congresului, a fost dedicatã altot teme deosebit de atractive: dificultãti în chirurgia functionalã gastrointestinalã înaltã, rezectiile laparoscopice hepatice, obezitate morbidã, chirurgie hepatobiliarã, cavitate abdominalã şi perete abdominal, proceduri endolumenale, splinã, chirurgie colorectalã, malignitãti esofagiene.
Adunarea generalã a membrilor EAES a dezbãtut probleme de interes actual, care au vizat extinderea numãrului de membri cotizanti (România se aflã pe locul 4 ca numãr de membri cotizanti), activitatea comisiilor ştiintifice, precum şi organizarea urmãtorului congres, între 16-19 iunie 2010, la Geneva.
Delegatia din România a numãrat 38 de participanti, iar prin numãrul de membri s-ar justifica tentativa ARCE, ajutatã de societatea mamã – SRC, de a prezenta oferta organizãrii celui de-al 21-lea Congres International, în 2013, la Palatul Parlamentului, la Bucureşti. Acesta este un vis care poate deveni realitate.
Congresul a fost precedat de douã cursuri postuniversitare despre refluxul gastroesofagian (GERD up-date 2009, directori curs K.H. Fuchs şi A. Fingerhut) şi chirurgia minim invazivã a cancerului rectal (directori curs A. D’Hoore şi R. Bergamaschi), de un simpozion „Notes and Safety: The Emerging Issues” (directori curs N. Di Lorenzo şi L. Lantsberg) şi de un workshop „Clinical Research in Minimaly Invasive Surgery” (chairmain E. Neugebauer).
Pe parcursul congresului s-au desfãşurat simpozioane-satelit: OLYMPUS (LESS – Laparo-Endoscopic Single-Site Surgery: Advances in a new technique), STORZ (Advent of a new generation?), COVIDIEN (Innovation in advanced laparoscopic surgery).
Ceremonia de deschidere a avut loc în seara zilei de 17 iunie 2009, la Centrul de Congrese.
Programul ştiintific s-a desfãşurat în 6 sãli, pe parcursul a trei zile şi a cuprins 71 sesiuni ştiintifice, sub formã de conferinte, prezentãri orale, video, prezentãri postere şi sesiunea de premiere a lucrãrilor selectate.
Participantii au sustinut 356 participãri libere orale, prezentãri video şi 587 postere cuprinzând întreg spectrul tematic al chirurgiei minim invazive.
Joi, 18 iunie 2009, au fost discutate probleme legate de chirurgia laparoscopicã a eventratiilor, refluxul gastroesofagian la copii, chirurgia peretelui abdominal, chirurgie laparos-copicã colorectalã, trainning, obezitate morbidã, sesiune video NOTES, noi directii de dezvoltare în abordul minim invaziv, chirurgia laparoscopicã hepatobiliarã, afectiuni gastrointestinale şi pancreatice, fiziologie, fiziopatologie, imunologie şi imagisticã, roboticã, telechirurgie şi realitate virtualã.
Sesiunile cele mai interesante din aceastã zi au fost: Why are some laparoscopic techniques not widespread? (coordonatã de B. Millat şi R. Satava), Video session on NOTES (coordonatã de M. Bailey şi D. Rattner), Laparoscopic resection for rectal cancer (coordonatã de E. Rullier, Single trans-umbilical incision laparoscopic surgery. Pros and cons (coordonatã de F. Granderath) şi Surgical simulation beyond validation (coordonatã de M. Schijven şi P. Hourlay). Atractive au fost şi conferintele Safety in OR (J.J. Jakimowicz) şi Status of laparoscopic splenectomy (E. Leandros). Extrem de instructivã a fost sesiunea interactivã “Flash cases of Endoscopic Surgery, coordonatã de J.M. Schiappa.
Conferinta de consens – Metodologia inovatiilor în chirurgia endoscopicã, coordonatã de E. Neugebauer, care a încheiat prima zi de congres, extrem de încãrcatã, a adus la pupitru experti recunoscuti, care au abordat acest subiect: T. Welsch, M. Becker, G. Buess, L. Lantsberg, K. Fuchs, A. Cuschieri.
Sesiunea de postere, relativ bine organizatã, s-a desfãşurat într-un spatiu generos, joi 18 iunie, între orele 14-15,30. Cele 587 de postere au fost grupate tematic – cavitatea abdominalã şi perete abdominal, chirurgia sânului, practicã clinicã şi evaluare, chirurgia de o zi, diferite aborduri endoscopice, educatie, chirurgie de urgentã, chirurgie endocrinã, afectiuni gastroduodenale, ginecologie, chirurgie intestinalã şi colo-rectalã, chirurgie hepatobiliarã, chirurgia obezitãtii morbide, chirurgia jonctiunii esogastrice, malignitãti esofagiene, pancreas, chirurgie pediatricã, roboticã, telechirurgie, realitate virtualã, chirurgia splinei, chirurgie toracicã, trainning, chirurgie vascularã.
Delegatia românã se poate mândri cu un important succes: 2 postere premiate: “The efficiency of laparoscopic sleeve gastrectomy - experience of 450 obese patients operated on”, apartinând colectivului de la Spitalul “Sf. Ioan” Bucureşti, condus de C. Copãescu şi “Radiologically Resectable Pancreatic Cancer: Laparoscopic Final Sorting/ Staging Of Cases” relizare a colectivului condus de dr. D. Munteanu de la Clinica 3 Chirurgie,Cluj-napoca, Romania.
Dimineata zilei de vineri, 19 iunie, a cuprins sesiuni ştiintifice, comunicãri orale, prezentãri video. În auditoriu, participantii au urmãrit masa rotundã condusã de A. Fingerhut – Tratamentul laparoscopic al complicatiilor postoperatorii precoce; au fost prezentate fistule biliare post-colecistectomie (J.F. Gigot), fistule anastomotice colorectale (W.A. Bemelman), strategia chirurgicalã în hemoragiile postoperatorii (S. Uranus), principiile generale în reinterventiile laparoscopice (S. Delgado), rehernierile gastrice imediate dupã operatia Nissen (L. Kmet).
De un interes deosebit s-a bucurat şi masã rotundã “Sleeve gastrectomy: moving towards a new standard”, coordonatã de M. Rubin şi M. Gagner. Cu aceastã ocazie au fost dezbãtute pe larg avantajele şi dezavantajele, surprizele şi necunoscutele acestui nou procedeu de chirurgie bariatricã.
În continuare au avut loc sesiuni ştiintifice atractive care au dezbãtut chirurgia endocrinã minim invazivã, afectiuni intestinale şi colorectale, afectiuni esofagiene şi ale jonctiunii esogastrice, cavitatea abdominalã şi perete abdominal, obezitate morbidã, diverse aborduri endoscopice, afectiuni gastroduodenale, tehnologie, educatie şi chirurgie de zi, chirurgie roboticã, telechirurgie şi realitate virtualã.
Sub conducerea lui G. Melotti şi P. Vavra s-a desfãşurat o masã rotundã intitulatã “Chirurgia laparoscopicã pancreaticã”. Expertii invitati sã dezbatã acest subiect sunt nume de referintã ale chirurgiei laparoscopice: J.F. Gigot, S. Uranus, M. Raraty, M. Schafer, J.L. Dulucq. O altã masã rotundã, la fel de interesantã, condusã de I. Broeders, s-a intitulat “Robotics: The world after Da Vinci”.
În auditoriu a avut loc o conferintã specialã în memoria lui Philippe Mouret, sustinutã de J. Perissat. “Conferinta J. Perissat” a devenit o traditie pentru congresele EAES; la Praga, onoarea de a o sustine a revenit lui M. Gagner, care a vorbit despre “Metabolic MIS surgery: were a we now?”.
Alte mese rotunde ale acestei zile au fost: “NOTES Session: Minimal Access Therapy”, coordonatã de A. Lacy şi K.H. Fuchs, “Technology for micro invasive treatments an update”, coordonatã a A. Arezzo şi J. Hoch, “Current role of laparoscopy in abdominal emergencies”, coordonatã de S. uranues şi “Low rectal anastomosis: Techniques and results”, coordonatã de A. D’Hoore.
Sâmbãtã, ultima zi a congresului, a fost dedicatã altot teme deosebit de atractive: dificultãti în chirurgia functionalã gastrointestinalã înaltã, rezectiile laparoscopice hepatice, obezitate morbidã, chirurgie hepatobiliarã, cavitate abdominalã şi perete abdominal, proceduri endolumenale, splinã, chirurgie colorectalã, malignitãti esofagiene.
Adunarea generalã a membrilor EAES a dezbãtut probleme de interes actual, care au vizat extinderea numãrului de membri cotizanti (România se aflã pe locul 4 ca numãr de membri cotizanti), activitatea comisiilor ştiintifice, precum şi organizarea urmãtorului congres, între 16-19 iunie 2010, la Geneva.
Delegatia din România a numãrat 38 de participanti, iar prin numãrul de membri s-ar justifica tentativa ARCE, ajutatã de societatea mamã – SRC, de a prezenta oferta organizãrii celui de-al 21-lea Congres International, în 2013, la Palatul Parlamentului, la Bucureşti. Acesta este un vis care poate deveni realitate.