Al-17-lea Congres Mondial al Asociatiei Internationale a Chirurgilor Gastroenterologilor si Oncologilor 5 - 8 septembrie 2007 Bucuresti

  1. Home
  2. Articles

Al-17-lea Congres Mondial al Asociatiei Internationale a Chirurgilor Gastroenterologilor si Oncologilor 5 - 8 septembrie 2007 Bucuresti

I. Popescu
Evenimente stiintifice, no. 5, 2007
* Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni


Cel de-al 17-lea Congres Mondial al Asociatiei Internationale a Chirurgilor, Gastroenterologilor si Oncologilor (IASGO) a avut loc în perioada 5-8 septembrie 2007 la Palatul Parlamentului, Bucuresti, având ca temã principalã de dezbatere noi orizonturi în diagnosticul si tratamentului afectiunilor gastro-intestinale. Evenimentul s-a desfãsurat cu sprijinul Societãtii Române de Chirurgie, Societãtii Române de Gastroenterologie si Hepatologie, Asociatiei Române pentru Studiul Ficatului, Societãtii Române de Radioterapie si Oncologie Medicalã, Fundatiei pentru Chirurgia Ficatului si Academiei Române a Oamenilor de Stiintã.
Deschiderea a fost precedatã de o serie de 3 cursuri având ca teme principale: tehnicile de microchirurgie, ecografia intraoperatorie si tratamentul cu radiofrecventa al tumorilor hepatice, atât teoretice cât si practice, cu participare internationalã, rolul lor fiind acela de a oferi tinerilor chirurgi specialisti, posibilitatea de a aborda si explora într-o manierã cât mai exactã patologia chirurgicalã.
În deschiderea oficialã a congresului au luat cuvântul Presedintele României, Excelenta Sa Domnul Traian Bãsescu, Profesorul Masatoshi Makuuchi, Profesorul N.J. Lygidakis si Profesorul Irinel Popescu, fiecare subliniind importanta acestui eveniment, rolul sãu în progresul medicinei, în crearea de noi legãturi internationale, precum si extinderii preocupãrilor acestei organizatii prin includerea domeniului oncologic.
Un prim contact cu patologia chirugicalã a fost realizat de cãtre Profesorul V. Velculescu (SUA) cu o prezentare clasicã, dar mereu actualã - genetica cancerului colo-rectal. Analiza comparativã a celulelor normale cu cele tumorale, a condus la identificarea a numeroase mutatii genice, responsabile de transformarea malignã. Au fost astfel reconfirmate ca fiind implicate în oncogenezã, gene clasice precum APC, k-RAS, TP53, dar au fost descoperite si foarte multe gene noi. Importanta acestei descoperiri este dublã: explicã comportamnetul extrem de complex al neoplaziilor, dar în egalã mãsurã deschide noi orizonturi de tratament cum ar fi terapia genicã sau cu anticorpi monoclonali ce actioneazã la nivel de receptori.
Pe parcursul congresului, circa 300 de "speakeri" din 56 de tãri, personalitãti de prim rang în domeniile chirurgiei, gastroenterologiei si oncologiei au sustinut comunicãri stiintifice, sesiuni video sau prezentãri de caz având ca subiect diagnosticul si tratamentul afectiunile gastro-enterologice. În paralel a fost prezentatã o sectiune de postere.
Abordarea subiectelor de chirurgie hepaticã (inclusiv transplant hepatic) a reprezentat o importantã temã de dezbatere, în cadrul mai multor sesiuni. Astfel au fost discutate tratamentul tumorilor hepatice primitive, tratamentul multimodal al hepatocarcinomului - extinderea criteriilor Milano, la pacientii cu hepatocarcinom grefat pe cirozã fiind recomandat transplantul hepatic drept primã optiune terapeuticã. Transplantul hepatic a fost abordat din perspectiva tehnicii cu grefã de la donator viu - în special cu lob drept, aspectelor gastroenterologice legate de indicatii, listei de asteptare, utilizãrii unor criterii cât mai fidele de apreciere a severitãtii bolii hepatice, tratamentului postoperator în cazul cirozelor virale cu virusurile hepatitice B si C, având în vedere incidenta mare a recicidivei mai ales în cazul infectiei cu VHC, sindromului small-for size, reevaluãrii unor indicatii precum infectia cu VHC si hepatocarcinomul.
Au fost de asemenea dezbãtute tehnici chirurgicale si de radiologie interventionalã pentru tratamentul hipertensiunii portale.
Rãmânând în domeniul trasplantologiei au fost de asemenea prezentat rezultatele actuale precum si tendintele transplantului celular - cu celule stem mezenchimale, insule pancreatice si rolul acestora în tratamentul diabetului zaharat.
Patologia cãilor biliare extrahepatice a fost tratatã din perspectiva accidentelor cãii biliare, reconstructia primarã fiind metoda optimã, în egalã mãsurã fiind abordatã si patologia oncologicã a cãii biliare - progresele recente din genetica oncologicã deschizând noi perspective în diagnosticul si tratamentul cancerului vezicii biliare.
Tratamentul metastazelor din cancerul colo-rectal a fost amplu dezbãtut, reinterându-se faptul cã rezectia hepaticã asociatã cu chimioterapie reprezintã singura metodã potential curativã pentru aceastã categorie de pacienti, supravietuirea la 5 ani a depãsit 30% prin aceastã abordare. În cazul metastazelor sincrone, rezectia simultanã efectuatã în centre specilizate în chirurgia oncologicã si hepaticã reprezintã optiunea optimã de tratament. În plus au fost prezentate modalitãti terapeutice prin care pacienti cu metastaze initial nerezecabile au putut fi convertiti la rezecabilitate (în special prin regimuri agresive de chimioterapie neoadjuvantã asociatã cu anticorpi monoclonali).
S-au dezbãtut tendinte moderne în chirurgia esofagianã: diagnosticul si tratamentul perforatiei si fistulelor esofagiene, esofagectomia miniinvazivã, îngrijirile perioperatorii la pacientul cãruia urmeazã sã i se practice rezectia esofagianã, tratamentul multimodal al esofagului Barrett, precum si tratamentul multimodal al cancerului esofagian.
Tratamentul cancerului gastric a fost dezbãtut în mai multe sesiuni de comunicãri stiintifice: chirurgia radicalã si rezultatele sale, valoarea gastrectomiei paliative, tratamentului formelor precoce, relatia acestuia cu Helicobacter pylori precum si aspecte legate de calitatea vietii la pacientii cu rezectie gastricã.
Au fost analizate rezultatele chirugiei oncologice clasice (deschise) si a celei laparoscopice în polipozele familiale malignizate si cancerul colo-rectal ereditar, insistându-se pe avantajele imunologice, recuperarea postoperatorie si reinsertia socio-profesionalã precoce ale pacientilor tratati laparoscopic. Rezultatele pe termen lung al celor douã metode de abordare sunt similare.
Cancerul rectal a reunit numeroase prezentãri pe tema abordãrii multidisciplinare, exciziei mezorectului, calitãtii vietii - o importanatã deosebitã având operatiile cu prezervare sfincterianã prin optimizarea tehnicilor chirurgicale.
Discutiile referitoare la cancerul pancreatic au vizat aspectele de tehnicã chirurgicalã oncologicã, precum amplitudinea limfodisectiei, abordarea metastazelor hepatice, prezervarea splenicã, rezectii multiorgan - inclusiv rezectiile vasculare, dar si abordare multimodalã si managementul complicatiilor postoperatorii. De asemenea au fost analizate metode de diagnosticare precoce a acestei afectiuni prin identificarea unor markeri tumorali specifici pentru ameliorarea rezecabilitãtii si supravietuirii.
Tumorile neuroendocrine gastro-intestinale au prilejuit discutii legate de abordarea chirurgicalã si terapia la nivel de receptori.
Dacã initial prezenta carcinomatozei peritoneale impunea realizarea unui gest chirurgical minim, astãzi nu mai reprezintã o contraindicatie de exerezã, ablatia tesutului tumoral combinatã cu chimioterapia (localã si sistemicã) si hipertermia oferind perspective încurajatoare pentru aceastã categorie de pacienti.
În paralel cu aspectul macroscopic si tratamentul mutimodal al cancerelor gastro-intestinale, s-au prezentat si notiuni de biologie molecularã oncologicã prin analiza mutatiilor genice si identificarea unor noi modalitãti terapeutice.
Au existat de asemenea sesiuni având ca temã principalã patologia de jonctiune eso-gastricã - acalazia, reflux gastro-esofagian, actualitãti în tratamentul pancreatitei acute si a bolilor inflamatorii intestinale.
Tratamentul obezitãtii morbide a constituit un capitol amplu dezbãtut - rezectia gastricã laparoscopicã, banding-ul gastric, precum si aspecte legate de nutritia pe termen lung.
Nu au fost omise aspectele de terapie intensivã a pacientilor cu afectiuni gastrointestinale severe, progresele înregistrate în ultimele decenii ducând la o crestere semnificativã a supravietuirii unor astfel de pacienti.
Sesiunile video vizând afectiunile gastrice, esofagiene, pancreatice, hepatice - inclusiv prelevarea de la donatorul viu în vederea transplantului hepatic, efectuate fie pe cale clasicã, fie laparoscopicã, au reprezentat adevãrate opere de artã si progres chirurgical.
Prezentãrile de cazuri pe diverse teme gastroenterologice au provocat o serie de discutii constructive legate de metodele de diagnostic imagistic, diagnostic diferential si tratament.
În fiecare din cele trei zile ale congresului au fost prezentate postere adorbând diverse teme ale patologiei gastro-intestinale.
În paralel cu prezentãrile medicale, au fost sustinute diverse expozitii de aparaturã medicalã si medicamente, o mentiune specialã fiind cea a robotului Da Vinci, deschizãtor al erei chirurgiei robotice, ultima achizitie a Centrului de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic Fundeni.
În final au fost acordate premii atât pentru cele mai bune comunicãri stiintifice, cât si pentru sectiune de postere, menite sã sustinã tinerii cercetãtori.
Congresul a fost o ocazie de exceptie pentru toatã lumea medicalã, în special pentru tinerii specialisti de a intra în contact cu personalitãti marcante din lumea întreagã, de a cunoaste ultimele tendinte în tratamentul afectiunilor gastro-intestinale, de a stimula interesul pentru noi teme de cercetare si de a realiza noi legãturi între medicina româneascã si cea internationalã.
Continuând traditia, vã asteptãm cu acelasi interes la urmãtorul congres din 2008, care va avea loc la Istanbul, Turcia.