Romanian Society of Surgery Magazine

Back to contents
Cotati articolul, cu note de la 1 la 5     

Tratamentul conservator al cancerului mamar incipient
sub redactia Gheorghe C. Peltecu, Ed. Universitar㠓Carol Davila“, Bucuresti 2003
Conferentiarul Peltecu este un autor bine cunoscut în peisajul literaturii medicale romanesti.
Si de aceasta datã, sub semnatura domniei sale, apare o lucrare de o bunã calitate stintificã si editorialã, ale cãrei obiective sunt mai ambitioase decat ar sugera-o titlul. Într-adevãr, ea nu se limiteazã la cancerele mamare incipiente, ci constituie o enciclopedie de oncologie generalã si de problematicã a cancerului mamar.
Gh. Peltecu a reusit sã convingã sã participe la carte un colectiv extrem de larg de autori, autoritãti în domeniile respective. Multi sunt strãini din centre prestigioase de oncologie, din Marea Britanie, din Statele Unite, din Germania.
Un debut foarte bine ilustrat îl constituie cel de anatomia sanului si a axilei sub redactia profesorului Ispas, care reia într-o formã succintã si clarã, datele moderne de anatomie a sanului si de organizare a sistemului de drenaj limfatic al glandei mamare, insistand asupra elementelor de importantã în terapia chirurgicalã.
Nu sunt trecute cu vederea nici informatiile esentiale de epidemiologie a cancerului de san, capitol redactat sub conducerea doctorului Suteu si a profesorului Ghilezan de la Cluj.
O mentiune cu totul specialã meritã capitolul patru al lucrãrii intitulat ''Istoria naturalã a cancerului de san'' redactat de Michael Baum (University College of London). Autorul se concentreazã asupra modelelor conceptuale pentru a încerca sã explice comportamentul cancerului mamar. Sunt date fundamentale în efortul de ameliorare a soartei pacientilor; tratamentele constituie consecinta convingerilor noastre privind mecanismul fundamental al bolii. Sunt trecute în revistã date asupra cancerului de san în secolul XIX si începutul secolului XX , se prezintã influenta tratamentului chirurgical asupra istoriei naturale a cancerului de san si, în sfarsit, revolutia biologicã de la sfarsitul secolului XX. Se oferã un nou model de crestere tumoralã care sã explice istoria naturalã a cancerului de san, prin modelare bazatã pe dinamica non-linearã.
Gh. Peltecu împreuna cu Anca Simonescu realizeazã o trecere în revistã a metodelor de diagnostic. Sunt prezentate datele clasice de examen fizic (anamnezã, inspectie, palpare) si algoritmi didactici de conduitã în fata tumorilor mamare palpabile, a secretiilor mamelonare si mastodiniei.
Adrian Pop abordeazã diagnosticul ultrasonografic în cancerul mamar invaziv. Mamosonografia constituie modalitatea de electie pentru obtinerea uni diagnostic la pacientele care se prezintã cu simptome mamare sau care au rezultate echivoce la alte examene imagistice. Ea a devenit actualmente o metodã de rutinã, ale cãrei principale indicatii sunt diagnosticul pozitiv al leziunilor decelate clinic sau mamografic, monitorizarea si ghidarea manevrelor interventionale, stadializarea, urmãrirea pre si post terapeuticã si screening-ul. Interesante sunt si indicatiile Doppler-ului spectral si ale Doppler-ului color în explorarea ultrasonograficã a sanului.
Cartea oferã date de ultimã orã asupra evaluãrii imagistice prin rezonantã magneticã a sanului într-un capitolul redactat de Karen Kinkel, (Geneva). Anatomia patologicã a cancerului mamar invaziv este discutatã de doctor Mioara Ionescu, (Spitalul Polizu), care prezintã pe larg criteriile microscopice ale carcinoameler ductale invazive, formele de carcinom cu diferentiere specialã, si trateazã problematica examenului extemporaneu al tumorilor mamare clinic maligne. De mentionat excelenta calitate a
imaginilor care ilustreazã acest capitol.
Factorii prognostici si cei predictivi în cancerul mamar sunt prezentati de Esteva si Theriault (MD Andersson Cancer, Houston) împreunã cu receptorii hormonali, markerii de proliferare, receptorii tirozin-kinazici tip 1, factorii corelati cu apoptoza si markerii invaziei si metastazãrii. Carcinomul ductal "in situ" este tratat de un colectiv german condus de A.. Tulusan ( Bayreuth), care îsi ilustreazã textul cu aspecte mamografice pre si postoperatorii de o foarte bunã calitate.
Gh. Peltecu prezintã date moderne de stadializare a cancerului mamar, insistand asupra faptului cã scopul principal al unui sistem de stadializare este de a evalua dacã boala pacientei este curabilã sau nu prin metodele terapeutice cunoscute, iar în cazul în care boala este curabilã, acest sistem de stadializare permite predictia evolutiei bolii si necesitatea utilizãrii terapiilor adjuvante si evaluarea raspunsului terapeutic. Un paragraf interesant este dedicat revizuirii sistemului TNM. Este discutatã si problema biopsiei ganglionului santinelã, care începe sã devinã o conduitã standard pentru evaluarea pacientelor cu cancer mamar precoce.
Mai bine de jumatate din volumul cãrtii este dedicat problemelor de terapie.
Se prezintã cadranectomia, asa cum era de asteptat, de cãtre un colectiv de la Institutul de Oncologie de la Milano ( Zurrida si Gatti), care considerã cã introducerea cadranectomiei de catre Veronessi a condus la o înbunãtãtire continuã si progresivã a cunostintelor noastre despre istoria naturalã a cancerului de san si a avut un impact considerabil asupra calitãtii vietii pacientelor. Autorii trec în revistã problemele tehnice ale cadranectomiei si relatia cu chimioterapia neoadjuvantã. O altã metodã bine statuatã în abordarea conservatoare a cancerului de san este tumorectomia ( King si Borgen de la Memorial Sloane-Kettering, New York). Ei discutã problemele generale de terapie conservatoare a sanului, locul radioterapiei, problemele ridicate de multifocalitatea si multicentricitatea cancerului de san si analizeazã pe larg rezultatele tratamentului conservator al cancerului de san. Aceastã parte reprezintã nu numai o excelentã trecere în revistã a datelor din literaturã asupra unui subiect controversat, dar si experienta foarte mare a centrului de referintã în oncologia modernã, care este Memorial Sloane-Kettering din New York.
Un excelent capitol este dedicat radioterapiei cancerului mamar redactat de Grecea si M. Ghilezan de la Institutul Oncologic din Cluj Napoca. Iradierea glandei mamare este o componentã integrantã a tratamentului curativ al cancerului de san. Autorii considerã obligatorie iradierea glandei dupã chirurgia conservatoare. Si dupã mastectomia radicalã iradierea locoregionalã poate fi indicatã pentru reducerea riscului de recidivã si cresterea supravietuirii.
Chimioterapia adjuvantã si hormono-terapia cancerului mamar sunt discutate de Arun si Hortobagyi (MD Andersson Center, Houston), iar progresele în chimiopreventia cancerului mamar sunt prezentate de Serrano si Decensi (Institutul de Oncologie din Milano).
Nicolae Ghilezan si Gh. Peltecu realizeazã unul din cele mai importante capitole ale tratatului, cel dedicat indicatiilor si strategiilor terapeutice în cancerul mamar operabil. Sunt discutate stadializarea clinicã si categoriile terapeutice, principiile generale de conduitã terapeuticã în cancerul mamar operabil, insistand asupra tratamentului local si a tratamentului sistemic. Nu sunt neglijate nici indicatiile terapeutice specifice cum ar fi hormonoterapia adjuvantã si chimioterapia adjuvantã. Concluzia autorilor este cã decizia terapeuticã constituie un proces de comunicare si implicare, cã tratamentul cancerului mamar cu componentele sale locoregionale si sistemice a înregistrat progrese remarcabile în ultimii ani, care pentru prima datã se reflectã în statisticile nationale de supravietuire ale tãrilor nord americane si ale Europei Occidentale. Foarte interesantã este tratarea unui capitol dedicat conduitei în recidiva localã dupã tratamentul chirurgical conservator al cancerului mamar invaziv, elaborat de Costa si colaboratorii (Germania). Incidenta recidivei variazã între 5-15% dupã 5 ani si 20-25% dupã 10 ani si pare a fi mai mare la pacientele tinere. Partea de tehnicã chrurgicalã este prezentatã într-o manierã graficã deosebitã.
Tot un colectiv clujean prezintã remodelarea sanului dupa tratamentul chirurgical conservator (Georgescu si Onoe). Remodelarea unui san operat conservator pentru cancer presupune o interventie chirurgicalã pe o glandã ale cãrei formã si dimensiuni diferã de ale celei contralaterale, în vederea obtinerii unui aspect si a unei simetrii cat mai apropiate. Capitolul este structurat sub forma unor rãspunsuri la întrebãri practice: cine efectueazã remodelarea, cand se efectueazã remodelarea, care sunt criteriile de care trebuie sã tinã cont operatia si care sunt posibilitãtile de realizare.
Date interesante de evaluare si conduitã fatã de femeile cu antecedente familiale semnificative pentru cancerul de san sunt prezentate de Particia Tonin (Universitatea Mc Gill, Montreal), cu optiunile pentru depistarea si preventia cancerelor de san, testarea geneticã pentru mutatii ale BRCA 1 si BRCA 2.
În sfarsit, capitolul 26 este dedicat problemelor terapeutice speciale: Boala Paget (Gabriel Banceanu si Mioara Ionescu), tumorilor Phyllodes (Petrek de la Memorial Sloan Kettering din New York), cancerul de san ocult cu metastaze axilare (Petre Brãtilã), si cancerul mamar la bãrbat, scris de un colectiv larg de oncologi, chirurgi si radioterapeuti la Institutul Oncologic: (Blidaru, Voinea, Jinga, Bordea si Rodica Anghel).
Ultimul capitol al cãrtii este dedicat impactului psihologic al cancerului mamar în cazul femeilor cu tratament conservator si interventiilor psihologice, capitol redactat de Coralia Marsu Pãun, psiholog la Institutul Oncologic Bucuresti. Nu putem încheia prezentarea fãrã a mentiona cã lucrarea este prefatatã de Bernard Fischer, campionul chirurgiei conservatoare a sanului, si sã observãm împreunã cu domnia sa, cã doctorul Peltecu a convocat un grup de clinicieni si cercetãtori renumiti pentru a plasa într-o perspectivã actualã datele de tratament conservator al cancerului de san.
Fie cã esti convins de eficacitatea acestui tratament conservator, fie cã ai rezerve, apare evidentã obligatia de a citi o lucrare care, departe de a constitui o simpla pledoarie, prezintã o problemã discutabilã în toata complexitatea ei. Este de sperat cã "Tratamentul conservator al cancerului mamar incipient" va beneficia de o difuzare care sã o facã realmente accesibilã publicului medical din toatã tara.

Recenzie realizata de: Conf. Dr. Cãtãlin Vasilescu


Back to contents

Email
Parola
Remember Me
 
Instructiuni pentru versiunea in limba romana.
Versiunea in limba romana poate fi vizualizata doar de Membrii SRC.
Daca nu sunteti membru SRC va puteti inscrie aici
Email
 
Un email va fi trimis catre adresa de email indicata.
(va rugam verificati si in folderul spam)
Recuperare parola - daca nu aveti parola sau ati uitat-o dati click aici. << Inapoi la Login
Terms & Conditions © CPH 2021