Romanian Society of Surgery Magazine

Back to contents
Cotati articolul, cu note de la 1 la 5     

Aspecte epidemiologice în cancerul mamar
Virgilia Mazilu, St.M. Ghelase, P. Badea, F. Ghelase, V. Vilcea
Introducere
Epidemiologia cancerelor oferã date importante referitoare la incidenta, evolutia dinamicã a cazurilor noi, grupe populationale cu risc, etc (1).
Epidemiologia aplicã tehnicile statistice de studiu a bolilor dintr-o populatie datã stabilind interrelatii sau modele explicative si contribuie la rezolvarea unor probleme majore de sãnãtate publicã. Studiile de epidemiologie analiticã se desfãsoarã în mai multe etape: definirea zonei geografice, stabilirea intervalului de timp si indicarea metodelor de diagnostic. Datele rezultate sunt înregistrate si prelucrate prin registrele populationale si spitalicesti de cancer. Epidemiologia analiticã studiazã grupuri de indivizi sub raportul riscului de cancer prin expunere la factorii de risc, prospectiv si retrospectiv.
Cancerul mamar reprezintã una din problemele majore de sãnãtate publicã, avand un interes epidemiologic deosebit atat pe plan national cat si international (2). Cancerul mamar este cea mai frecventã tumorã malignã întalnitã la femei, în tara noastrã cu aproximativ 4700 cazuri noi/an, în Franta 45.000 cazuri noi /an iar în SUA cu 172.000 cazuri noi/an (2000). Incidentele cele mai crescute au fost înregistrate în tãrile din America de Nord, Romania situandu-se în zona cu incidente scãzute spre medii (2). Tendinta este de continuã crestere, incidenta crescand însã mai rapid decat rata mortalitãtii.

Material si Metodã

Sunt analizate cazurile noi si incidenta cancerului mamar la nivel national si judetean pe perioada 1990 - 2000.
Datele statistice au fost preluate de la Centrul de Statisticã Medicalã a Directiei de Sãnãtate Publicã Dolj si de la Centrul de Calcul, Statisticã Sanitarã si Documentare Medicalã a Ministerului Sãnãtãtii si Familiei. Studiul include, de asemenea, cazurile internate în Clinica I Chirurgie între anii 1996 - 2000.
Metoda de studiu a fost analiza comparativã si prelucrarea statisticã a datelor.
Parametrii generali urmãriti au fost:
- cazurile noi de cancer mamar depistate,
- repartitia pe grupe de varstã,
- incidenta cancerului mamar /100.000 de femei.
Datele statistice au fost introduse în tabele si cuprind numãrul de cazuri noi depistate pe an si pe grupe de varstã la nivel national, judetean si în clinicã dupã cum urmeazã (tabelul 1, 2, 3).
Tabelul 1 - Cazurile noi de cancer mamamr depistate in Romania si repartitia lor pe grupe de varsta (1990 - 2000)
  1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Total
0-9 ani - 1 - 6 2 3 - 1 1 2 1 17
10-19 ani 1 1 - 1 - 1 2 - 1 2 3 12
20-29 ani 26 21 21 25 21 29 24 39 25 33 31 275
30-39 ani 267 257 203 286 205 289 291 260 233 242 207 2540
40-49 ani 673 468 720 787 673 913 965 968 1002 978 1060 9207
50-59 ani 780 689 732 890 765 1000 940 951 872 1016 1036 9671
60-69 ani 768 690 705 914 760 1074 1083 1096 1063 1125 1252 10530
70-79 ani 348 317 378 485 412 630 594 685 689 819 899 6256
>80 ani 132 104 130 163 155 214 207 235 185 219 248 1992
Total 2995 2548 2669 3557 2993 4153 4106 4235 4071 4436 4737 40500

Tabelul 2 - Cazurile noi de cancer mamar depistate în judetul Dolj si repartitia lor pe grupe de varstã (1990 - 2000)
  1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Total
20-29 ani 1 - 1 - 1 1 1 - 3 1 2 11
30-39 ani 8 6 10 10 11 15 13 6 9 12 9 109
40-49 ani 26 15 23 33 38 27 48 32 25 40 32 339
50-59 ani 21 24 27 27 34 28 45 34 38 31 43 352
60-69 ani 25 30 11 31 30 35 22 35 43 56 42 360
>70 ani 12 15 17 33 16 19 16 43 32 30 46 279
Total 93 90 89 134 130 125 145 150 150 170 174 1450

Tabelul 3 - Cazurile noi de cancer mamar depistate în judetul Dolj si repartitia lor pe grupe de varstã (1996 - 2000)
  1996 1997 1998 1999 2000 Total
20-29 ani 1 - 1 - 3 5
30-39 ani 7 10 7 6 10 40
40-49 ani 23 28 21 19 26 117
50-59 ani 25 25 18 30 27 125
60-69 ani 18 16 19 38 43 134
70-79 ani 5 7 5 9 9 35
80-89 ani - 1 1 1 1 4
Total 79 87 72 103 119 460

Rezultate
Din evaluarea datelor se observã o crestere semnificativã a cazurilor noi depistate si a incidentei cancerului mamar în ultimii 11 ani (graficul 1, 2).
Astfel, în Romania cazurile noi depistate au crescut de la 2995 în 1990 la 4737 în 2000, în judetul Dolj de la 93 în 1990 la 174 în 2000 iar în clinicã au fost internate 119 cazuri noi în 2000 comparativ cu 79 în 1996.
Ecuatia de evolutie în timp a numãrului de cazuri noi pe tarã aratã cã în fiecare an apar în medie cu 208,52 mai multe cazuri noi decat în anul precedent.
Dacã se mentine acest ritm de crestere, în 2010 vor fi aproximativ 6800 de cazuri noi pe an (graficul 3).
Aceeasi tendintã pentru judetul Dolj, aratã cã în medie apar cu 8,68 mai multe cazuri noi pe an.
Cu actualul ritm de crestere, în 2010, numãrul de cazuri noi creste panã la 265 (graficul 4).
Graficul 1
Graficul 2
Graficul 3
Graficul 4
Analiza comparativã a repartitiei cazurilor pe grupe de varstã a arãtat o frecventã mare a cancerelor în grupele de varstã 40 - 49 ani, 50 - 59 ani si 60 - 69 ani, cu varful în grupa 60 - 69 ani, la nivel national, judetean si în statistica Clinicii I Chirurgie.
Modelul de distributie pe grupe de varstã este cel normal (gaussian), pe întreaga perioadã studiatã (grafic 5, 6, 7).
Graficul 5
Graficul 6
Graficul 7
Existã o corelatie semnificativã, între tarã si judet, a numãrului de cazuri din cele 3 grupe de varstã cu frecventa cea mai mare (r = 0,53, r = 0,54, respectiv r = 0,66).
Aplicarea testului Kruskal - Wallis, de comparare a mediilor, pe toate cazurile noi depistate, la toate grupele de varstã, pe întreaga perioadã studiatã, confirmã si sustine corelatia semnificativã a cazuisticii la nivel national, judetean si pe clinicã (p = 0,001, p = 0,03, respectiv p = 0,05).
O analizã mai aprofundatã pe subgrupe cincinale a celor 3 grupe de varstã surprinde douã varfuri de frecventã pentru subgrupele: 45 - 49 ani si 60 - 64 ani.
Ecuatia de evolutie în timp a numãrului de cazuri noi pe tarã, pe grupe de varstã, aratã cã în fiecare an apar în medie cu 49,73 mai multe cazuri decat în anul precedent pentru grupa de varstã 40 - 49 ani; cu 30,04 mai multe cazuri pentru grupa 50 - 59 ani; cu 53,82 mai multe cazuri pentru grupa 60 - 69 ani; cu 57,07 mai multe cazuri pentru grupa de varstã 70 - 79 ani (graficele 8, 9, 10, 11).
Graficul 8
Graficul 9
Graficul 10
Graficul 11
Pentru o comparare mai corectã, cazurile noi pe grupele de varstã si totalul cazurilor pe tarã sunt prezentate mai jos prin procentul de crestere din cresterea totalã pe cei 11 ani (tabelul 4).
Tabelul 4 - Procentul de crestere pe grupe de varsta, de la un an la altul
Anul 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani 70-79 ani 80-89 ani Total
1990 7.31 8.07 7.29 5.56 6.63 7.17
1991 5.08 7.12 6.55 5.07 5.22 6.02
1992 7.82 7.57 6.70 6.04 6.53 7.08
1993 8.55 9.20 8.68 7.75 8.18 8.60
1994 7.31 7.91 722 6.59 7.78 7.34
1995 9.92 10.34 10.20 10.07 1074 10.17
1996 10.48 9.72 10.28 9.49 10.39 10.06
1997 10.51 9.83 10.41 10.95 11.80 10.45
1998 10.88 9.02 10.09 11.01 9.29 10.12
1999 10.62 10.51 10.68 13.09 10.99 11.04
2000 11.51 10.71 11.89 14.38 12.45 11.94

Media procentului de crestere a cazurilor noi pe tarã este 0,54 (graficul 12).
Grupele de varstã au un risc cu atat mai mare cu cat media procentului de crestere a cazurilor noi este mai mare decat media pe toate grupele de varstã de mai sus (0,54).
Cresterea anualã a procentului de cazuri noi pe grupe de varstã în intervalul studiat a fost (graficul 13, 14, 15, 16, 17): 0,54 pentru grupa 40 - 49 ani, 0,31 pentru grupa 50 - 59 ani, 0,51 pentru grupa 60 - 69 ani, 0,91 pentru grupa 70 - 79 ani si 0,63 pentru grupa peste 80 ani. Celelalte grupe de varstã nu au o crestere liniarã, si necesitã pentru comparare date pe mai multi ani.
Graficul 12
Graficul 13
Graficul 14
Graficul 15
Graficul 16
Graficul 17
În concluzie, grupele de varstã cu risc crescut sunt si cele cu o dinamicã de accelerare a numãrului de cazuri noi. Cea mai acceleratã crestere a numãrului de cazuri noi o au grupele 70 - 79 ani si peste 80 ani, iar cea mai lentã grupã 50 - 59 ani.
Analiza incidentei cancerului mamar la nivel national, judetean aratã o crestere semnificativã a acestuia (graficul 18, 19).
Astfel, incidenta cancerului mamar în Romania a crescut cu 58,2 % în anul 2000 fatã de 1990 iar în judetul Dolj existã o crestere cu 86 %.
Cresterea este progresivã atat la nivelul întregii tãri si anul de înregistrare, este de 0,86, valoare semnificativã dupã cum se vede din intervalul de încredere de 95 % asociat (0,55 < r < 0,96).
La nivelul judetului Dolj r = 0,79, iar intervalul de încredere este 0,37 < r < 0,94 deci tendinta de crestere este semnificativã atat la nivelul întregii tãri cat si la nivelul judetului Dolj. Diferenta între cele douã are o corelatie foarte micã cu anul de înregistrare: r = 0,21, valoare nesemnificativã, deoarece intervalul de 95 % este - 0,44 < r < 0,72 (contine numãrul 0).
Valoarea coeficientului b (care dã viteza de crestere a numãrului de cazuri) a fost de 0,3416 pe tarã si 0,2434 la nivelul judetului Dolj valori semnificative, dupã cum reiese din intervalele de încredere de 95 %, ceea ce aratã cã tendinta de crestere în ambele cazuri este semnificativã: 0,2111 < b < 0,4720 în cazul Romaniei si 0,1211 < b < 0,3656 în cazul judetului Dolj. Cele douã intervale de încredere se suprapun pe o portiune, ceea ce aratã cã cele douã tendinte de crestere nu diferã semnificativ.
Graficul 18
Graficul 19
Tabelul 5 - Coeficientul de corelatie Pearson - r, r patrat si viteza de crestere a numãrului de cazuri (b)
Incidenta R r patrat 95 % b 95 %
în Romania 0,86 0,75 0,55 <r < 0,96 0,3416 0,2111 < b < 0.4720
în Dolj 0,79 0,63 0,37 <r < 0,94 0,2434 0,1211 < b < 0,3656
Diferenta 0,21 0,05 -0,44 < r < 0,72 0.1236 -0,2438 < b < 0,4911

Discutii
Cancerul mamar la femei se aflã pe primul loc între tumorile maligne în majoritatea tãrilor, atat ca incidentã cat si ca mortalitate (3, 4, 5, 6).
Incidenta bolii este inegalã din punct de vedere geografic ceea ce sugereazã participarea în geneza cancerului mamar pe langã factorii genetici, a unei serii de factori exogeni: modul de viatã, regimul igieno-dietetic, factorii de mediu.
Un studiu OMS estimeazã cã 250.000 de femei mor anual pe glob datoritã cancerului mamar, în tãrile Comunitãtii Europene fiind diagnosticate 250.000 cazuri noi/an iar în SUA 172.000 cazuri noi/an.
Incidente ridicate sunt în majoritatea tãrilor dezvoltate economic (cu exceptia Japoniei), unde se situeazã între 69 - 93 %ooo de femei.
Nivelele medii sunt înregistrate în ariile vecine tãrilor dezvoltate: America Meridionalã, Europa Occidentalã (40 - 60 %ooo) si sunt scãzute în America Centralã, Africa si Asia (10 - 40 %ooo). Incidentele cele mai crescute au fost înregistrate în tãrile din America de Nord si Nord-Vestul Europei, Romania situandu-se în zona cu incidente scãzute spre medii (1).
Rata mortalitãtii este crescutã în Marea Britanie, Danemarca, Romania, intermediarã în Franta, Norvegia si scãzutã în Japonia si Thailanda, mortalitatea crescand odatã cu varsta în majoritatea teritoriilor.
În Romania se înregistreazã anual aproximativ 4700 cazuri noi de boalã, incidenta atingand nivelul de 46,2 %ooo de femei iar mortalitatea de 28,2 %ooo (2000).
Tendinta ultimilor ani este de crestere continuã, incidenta crescand însã mai rapid decat rata mortalitãtii.
În ceea ce priveste incidenta cancerului mamar în Romania aceasta a crescut de la 3,3 %ooo de femei în 1950 la 29,2 %ooo în 1990 ajungand în 2000 la 46,2 %ooo. În acest ultim interval de timp existã o crestere alarmantã a incidentei în timp ce în alte tãri (mai ales în SUA) s-a reusit raportarea în urmã cu 4 ani, pentru prima datã a scãderii numãrului de cazuri noi depistate, însotite si de o scãdere a mortalitãtii (2).
Repartitia pe grupe de varstã evidentiazã 2 varfuri de distributie a cancerului mamar. În literatura de specialitate primul varf se situeazã în grupa de varstã 45 - 49 ani iar al 2-lea în grupa de varstã 65 - 75 ani (1). În studiul nostru al 2-lea varf de frecventã se situeazã în grupa de varstã 60 - 64 ani.
Motivul existentei celor 2 grupe de varf nu este pe deplin cunoscut dar poate fi asociat cu diferite modele hormonale existente la femei în timpul ciclului de viatã. Înainte de menopauzã sursa predominantã de estrogeni este ovarul. Dupã menopauzã sursele sunt suprarenalele si depozitele adipoase ale organismului. În acord cu aceastã ipotezã de Waard afirmã cã riscul nu este crescut la femeile supraponderale în premenopauzã în comparatie cu cele din postmenopauzã. Se poate explica astfel cresterea continuã a incidentei cancerului mamar dupã menopauzã. În postmenopauzã femeile supra- ponderale au o crestere a riscului de 25 % mai ales dacã excesul ponderal este dobandit rapid în menopauzã.

Concluzii
1. Cresterea numãrului de cazuri noi/an si a incidentei cancerului mamar în ultimii 10 ani este semnificativã, atat la nivel national cat si regional (judetul Dolj):
- 208,5 cazuri noi/an la nivel national si 8,68 cazuri noi/an în judetul Dolj,
- cresterea incidentei cu 58,2 % la nivel national si cu 86 % în judetul Dolj în anul 2000 fatã de 1990,
- mentinerea ritmului permite o prognozã de 6800 cazuri noi la nivel national si 265 cazuri noi în judetul Dolj pentru anul 2010.
2. Unul dintre factorii de risc care poate fi folosit cu certitudine în definirea unor grupuri populationale de risc, ce trebuie urmãrite pentru depistarea activã a cancerului de san este varsta. Decadele de varstã V, VI si VII au o incidentã crescutã cu 2 varfuri în subgrupele 45 - 49 ani si 60 - 64 ani.

Bibliografie
1. CHEN Y., THOMPSON W., MAO Y. - Epidemiology of breast cancer. Cancer Epidem. Bio. Prevent., 1999, 8:557 - 591
2. GREENLEE R.T., HILL-HARMON B.B., THUN M. - Cancer statistics, 2001, Cancer J. for Clin., 2001, 51:15 - 36
3. LIPPMAN M.E. - Epidemiology of Breast Cancer. In Diagnosis and Management of Breast Cancer sub redactia lui Lippman M.E., Lichter A.S., Danforth D.N., Ed. W.B. Saunders Co., 1988, pag. 47 - 55
4. KELSEY M.M., GAMMON M.D. - The epidemiology of breast cancer. Cancer J. for Clin. 1990, 1:2228 - 2240
5. COLDITZ G.A. - Epidemiology of Breast Cancer. Cancer, 1993, 71:1480 - 1489
6. BÃLÃNESCU I., BLIDARU Al. - Cancerul sanului. În Tratat de Patologie chirurgicalã sub redactia lui N. Angelescu, Ed. Medicalã, Bucuresti, 2001, vol. I-II, pag. 1187 - 1206


Back to contents

Email
Parola
Remember Me
 
Instructiuni pentru versiunea in limba romana.
Versiunea in limba romana poate fi vizualizata doar de Membrii SRC.
Daca nu sunteti membru SRC va puteti inscrie aici
Email
 
Un email va fi trimis catre adresa de email indicata.
(va rugam verificati si in folderul spam)
Recuperare parola - daca nu aveti parola sau ati uitat-o dati click aici. << Inapoi la Login
Terms & Conditions © CPH 2020