Localizare particularã a bolii hidatice la om - sternul

Introducere
Boala hidaticã reprezintã stadiul larvar de dezvoltare tumoralã vezicularã al cestodului Taenia Echinococcus, incidenta localizãrilor fiind frecvent hepaticã (70%), pulmonarã (5-30%) (1) si extrem de rar osoasã (0.5-2.5%) (2). Statisticile din literaturã aratã o frecventã mai mare a hidatidozei la vârstele active (40-60 ani), copii fiind rar diagnosticati cu hidatidozã osoasã datoritã evolutiei lente a bolii. În aproximativ jumãtate din cazurile de hidatidozã osoasã, localizarea acestora este la nivelul vertebrelor si rar la nivelul oaselor late si a mandibulei (3).
Evolutia chistelor hidatice osoase este lentã si gravã, osul fiind distrus progresiv; au prognostic rezervat si pot recidiva (4).

Caz clinic
Cazul prezentat este al unei paciente în vârstã de 38 ani, cu domiciliu în mediul rural, fãrã antecedente personale patologice semnificative, contact prezent cu animale domestice (câine, pisicã), gazde primare ale parazitului.
Anamnestic, debut insidios cu dureri toracice, descrise ca jenã localizatã la nivelul toracelui anterior, însotite în ultimele 3-4 luni de aparitia unei proeminente în 1/3 superioarã a sternului. Pacienta relata de asemenea prezenta subfebrilitãtilor vesperale.
Examenul obiectiv al pacientei a evidentiat prezenta unei proeminente de cca 3/4 cm, la nivelul manubriului sternal, în portiunea incizurii jugulare, de consistentã fermã cu aspect pseudoinflamator: culoare violacee a tegumentului supraiacent, temperaturã localã crescutã si sensibilitate dureroasã la palpare exacerbatã de miscãrile membrului superior drept fãrã a fi însotitã de impotentã functionalã.
Investigatiile de laborator au relevat prezenta unui sindrom inflamator moderat - VSH: 40 mm/h, Leucocite: 9600/mm3, Eozinofile: 3%, cu anemie usoarã - Hb:11.8g/dl; Fosfataza alcalinã si acidã - în limite normale.
Evaluarea radiograficã toracicã standard de fatã si profil drept (fig.1) cât si examenul CT toracic (fig. 2) au pus în evidentã o formatiune tumoralã manubrio-sternalã.

Figura 1A

Figura 1B

Figura 2

Examenul bronhoscopic aratã apect bronsitic difuz bilateral, cu lumene bronsice libere pânã în distal.
Punctia biopticã efectuatã din formatiunea tumoralã a evidentiat frecvente cristale de colesterol, rare hematii, rare granulocite, neutrofile si eozinofile, detritus celular; celule neoplazice absente.
Pe baza examenului clinic si al investigatiilor radio-imagistice se pune diagnosticul preoperator de tumorã sternalã primitivã, probabil malignã si se decide inteventia chirurgicalã în scop diagnostic si terapeutic: precizarea histopatologicã si rezectie tumoralã cu caracter radical. Se practicã o incizie manubrio-clavicularã dreaptã centratã pe proeminenta pseudotumoralã sternalã. Intraoperator se disecã insertiile sternoclaviculare ale muschiului pectoral mare drept si se evidentiazã portiunea manubriosternalã dreaptã care prezintã o zonã de hiperostozã si geode osoase generate de multiple vezicule hidatice si membrane restante (fig. 3). Se practicã evacuarea chistelor si membranelor restante, chiuretajul geodelor osoase, rezectia portiunilor osteitice si remodelarea sternalã (fig. 4). Se practicã lavajul intraoperator cu solutii hipertone si sutura plãgii operatorii în planuri anatomice. Evolutia postoperatorie imediatã si la distantã a fost favorabilã, pacienta urmând ulterior tratament anti-parazitar cu Mebendazol.