Polip inflamator fibroid gastric (tumoare Vanek) cu hemoragie

  1. Home
  2. Articles

Polip inflamator fibroid gastric (tumoare Vanek) cu hemoragie

E. Gutu, Gh. Ghidirim, I. Misin, Iraida Iakovleva, M. Vozian
Clinical case, no. 1, 2010
* Catedra chirurgie 1 “N. Anestiadi” þi Laboratorul chirurgie hepatopancreatobiliarã, USMF “N. Testemi
* Catedra chirurgie 1 “N. Anestiadi” þi Laboratorul chirurgie hepatopancreatobiliarã, USMF “N. Testemi


Introducere
Polipul inflamator fibroid numit si tumoarea Vanek al tractului gastrointestinal este o leziune proliferativã rar întâlnitã. Tumoarea Vanek este o leziune localizatã, care îsi are originea în submucoasa tubului digestiv, localizat mai frecvent în stomac (1). Pe lângã aceasta, au fost descrise cazuri de PIF localizat în esofag (2), duoden (3,4), intestin subtire si colon (5).
Polipul inflamator fibroid este o cauzã rarã de hemoragie digestivã superioarã, doar câteva cazuri fiind publicate în literatura anglo-saxonã (6,7). Autorii prezintã un caz de PIF gastric complicat de hemoragie, confundat la examenul endoscopic, radiografic si intraoperator cu TGIS.

Prezentarea cazului
O pacientã în vârstã de 30 de ani s-a prezentat cu dureri abdominale si o formatiune de volum elasticã palpabilã în epigastru si hipocondrul drept. Din anamnezã pacienta acuza dispepsie, anorexie, satietate precoce, greturi si scãdere ponderalã. Douã zile anterior de spitalizare a apãrut melenã. Examenul de laborator a arãtat doar o anemie hipocromã moderatã. Radioscopia gastricã baritatã a demonstrat o formatiune de volum pe curbura micã (Fig. 1). Endoscopia a arãtat o formatiune polipoidã cu bazã latã, ulceratie centralã cu dimensiuni de 6 cm localizatã în peretele gastric antral, care obstrua iesirea din stomac. Bioptatele endoscopice nu au arãtat modificãri neoplastice. Pacienta a fost programatã pentru interventie chirurgicalã cu diagnosticul prezumptiv de TGIS. Intraoperator a fost depistatã o formatiune izolatã intramuralã în regiunea prepiloricã, confirmând datele preoperatorii. A fost efectuatã gastrectomia subtotalã Billroth-II en bloc cu tumoarea si limfadenectomie regionalã. Macroscopic pe curbura micã a stomacului, prepiloric a fost depistatã o formatiune tumoralã circumscrisã cu dimensiuni 7x6 cm, cu suprafata netedã, lucioasã, de culoare galbenã pe sectiune (Fig. 2). Examenul histologic a arãtat proliferare de fibroblasti si infiltratie cu celule inflamatorii, imagine caracteristicã pentru PIF (Fig. 3). Controlul endoscopic si ultrasonografic la intervale de 6 luni nu a arãtat semne de recidivã sau metastaze la 4 ani postoperator.

Figura 1
Figura 2A
Figura 2B
Figura 3

Discutii
Polipul inflamator fibroid este o leziune pseudotumoralã a tractului gastrointestinal, descris în premierã de cãtre Vanek în 1949 drept “granulom submucos gastric cu eozinofilie” (8). În literaturã au fost utilizati si termenii “granulom eozinofil”, “hemangioendoteliom”, “hemangiopericitom” si “fibrom polipoid” (9,10). Actual se considerã cã în diagnosticul diferential este important sã deosebim asa notiuni ca gastro-enterita eozinofilicã, tumori gastrointestinale stromale, pseudotumori inflamatorii, hemangioendoteliom si hemangiopericytom (11). În 1953 Helwig si Ranier pentru granulomul eozinofilic gastric au propus termenul de “polip inflamator fibroid”, general acceptat în literatura cotidianã (12), pe când alti autori considerã termenul de tumoare Vanek mai potrivit pentru aceastã leziune (11).
Polipul inflamator fibroid se întâlneste mai frecvent la bãrbati, rata bãrbati:femei constituind 1.6:1 (6,13). Leziunea poate fi întâlnitã la orice vârstã, însã cu predilectie în deceniile sase si sapte (13,14).
Tumoarea Vanek poate fi localizatã la orice nivel al tractului gastrointestinal, cel mai frecvent fiind afectat stomacul, intestinul subtire si rar esofagul si colonul (15). În caz de localizare gastricã în 77,6% cazuri polipul a fost localizat în antrum, în 9,8% în regiunea unghiului, 1,4% în pilor si câte 0,7% în cardie si fundul gastric (13).
Originea tumorii Vanek pânã în prezent rãmâne obscurã (14). Au fost expuse ipoteze cã diversi factori ar putea afecta mucoasa gastrointestinalã si expune stroma la unii iritanti (chimici, mecanici si biologici), si stimula formarea polipilor (16). Desi este pe larg considerat un proces reactiv (alergic sau reactie la corp strãin), stare nonneoplasticã, histogeneza acestei tumori este controversatã (1,13). Santos si coautorii (17) într-un studiu imunohistochimic au infirmat originea vascularã sau nervoasã a acestei leziuni. La evaluarea imunohistochimicã afinitatea intensã pentru vimentin sugereazã un component major de fibroblasti, indicând posibil fazele de evolutie a unei reactii inflamatorii (17). Unii autori considerã cã PIF ar putea produce citokine care induc fenomene inflamatorii, disparitia simptomelor inflamatorii (febrã si artralgii) dupã operatie fiind la fel în favoarea ipotezei originii inflamatorii benigne a tumorii Vanek (18). Recent, unii autori (16,19,20,21) au demonstrat cã Helicobacter pylori ar putea avea un rol în patofiziologia tumorii Vanek. În plus, au fost observate schimbãri morfologice evidente dupã eradicarea Helicobacter pylori în unele cazuri (20,22)
În pofida progreselor metodelor de diagnostic, noi sustinem pãrerea cã diagnosticul de tumoare Vanek este posibil doar dupã examenul histologic (5,11).
Tumorile Vanek deseori sunt asimptomatice (23). Simptomatologia PIF este determinatã de dimensiunile si localizarea acestora. Manifestãrile clinice descrise ale tumorilor Vanek includ durei abdominale, hemoragie gastrointestinalã, obstructie piloricã (7,24). Doar câteva cazuri de PIF gastric si duodenal manifestate prin hemoragie gastrointestinalã au fost publicate în literatura mondialã (4,25,26,27). Noi descriem încã un caz de tumoare Vanek gastricã complicatã de hemoragie digestivã superioarã.
Tumorile Vanek pot fi confundate cu diverse patologii, de la tesut granular pânã la sarcoma (5). Este dificilã diagnosticarea PIF prin procedeele endoscopice, deoarece este o leziune rarã cu o diversitate de aparente macroscopice (19). Conform Matsushita si coautorii (1), tumorile Vanek se prezintã ca elevãri semipedunculate, acoperite de un strat neted de mucoasã nemodificatã, cu localizare în antrum si regiunea prepiloricã. Suprafata centralã a leziunilor mari are o denivelare eritematoasã, ulceratie sau dop alb pe polip.
Noi sustinem pãrerea altor autori (1), cã biopsiile endos-copice nu confirmã PIF.
Imaginea endosonograficã a acestor tumori se prezintã ca leziuni omogene, hipoecogene cu margini nedefinite, localizate în stratul doi si/sau trei (7,28). Totusi, imaginea endosonograficã a acestor leziuni localizate în stomac si a celor cu alte localizãri pot sã difere semnificativ, probabil din cauza diferentelor în structura peretilor tractului gastro-intestinal (4).
Deoarece diagnosticul exact preoperator al acestor leziuni este rar, optiunile chirurgicale tin de managementul tumorilor mici antrale. În toate cazurile este necesarã rezectia completã pentru stabilirea diagnozei si tratament adecvat.
Au fost publicate câteva lucrãri despre rolul curativ al rezectiei endoscopice a PIF (1,4,7,29). Tada si coautorii (29) considerã cã leziunile pânã la 2 cm, localizate submucos pot fi înlãturate endoscopic. În pofida acestor opinii, semnificatia curativã a tratamentului endoscopic la pacientii cu tumori Vanek este pânã în prezent discutabilã. Astfel, recent, Zinkiewicz si coautorii (30) au demonstrat posibilitatea recidivei locale a PIF dupã tratament endoscopic si a sugerat cã aceste metode pot fi rezervate drept procedurã curativã la pacientii în etate cu riscuri înalte.
Interventia chirurgicalã rãmâne metoda de tratament de bazã a tumorilor Vanek, recidive dupã rezectie chirurgicalã nu au fost raportate (18).
În concluzie, tumorile Vanek gastrice sunt rare, sporadice, cu diverse manifestãri clinice si dificil de diagnosticat pre- si intraoperator, diagnosticul final fiind stabilit dupã rezultatul histologic definitiv. Tumorile Vanek trebuie incluse în protocolul de diagnostic diferential a leziunilor submucoase gastrice în procesul de decizie a tacticii chirurgicale. Tratamentul adecvat este considerat rezectia completã a tumorii.

Bibliografie
1. Matsushita M, Hajiro K, Okazaki K, Takakuwa H. Endoscopic features of gastric inflammatory fibroid polyps. Am J Gastroenterol. 1996;91(8):1595-8.
2. Costa PM, Marques A, Távora, Oliveira E, Diaz M. Inflammatory fibroid polyp of the esophagus. Dis Esophagus. 2000;13(1):75-9.
3. Ott DJ, Wu WC, Shiflett DW, Pennell TC. Inflammatory fibroid polyp of the duodenum. Am J Gastroenterol. 1980; 73(1):62-4.
4. Soon MS, Lin OS. Inflammatory fibroid polyp of the duodenum. Surg Endosc. 2000;14(1):86. Epub 1999 Nov 25.
5. Ozolek JA, Sasatomi E, Swalsky PA, Rao U, Krasinskas A, Finkelstein SD. Inflammatory fibroid polyps of the gastrointestinal tract: clinical, pathologic, and molecular characteristics. Appl Immunohistochem Mol Morphol. 2004;12(1):59-66.
6. Hizawa K, Iida M, Tada S, Fuchigami T, Kuwano Y, Yao T, et al. Endoscopic evaluation of gastric inflammatory fibroid polyp. Surg Endosc. 1995;9(4):397-400.
7. Shigeno T, Fujimori K, Nakatsuji Y, Kaneko Y, Maejima T. Gastric inflammatory fibroid polyp manifesting massive bleeding and marked morphological changes for a short period. J Gastroenterol. 2003;38(6):611-2.
8. Vanek J. Gastric submucosal granuloma with eosinophilic infiltration. Am J Pathol. 1949;25(3):397-411.
9. Schroeder BA, Wells RG, Sty JR. Inflammatory fibroid polyp of the stomach in a child. Pediatr Radiol. 1987;17(1):71-2.
10. Blackshaw AJ, Levison DA. Eosinophilic infiltrates of the gastrointestinal tract. J Clin Pathol. 1986;39(1):1-7.
11. Daum O, Hes O, Vanecek T, Benes Z, Sima R, Zamecnik M, et al. Vanek's tumor (inflammatory fibroid polyp). Report of 18 cases and comparison with three cases of original Vanek's series. Ann Diagn Pathol. 2003;7(6):337-47.
12. Helwig E, Ranier A. Inflammatory fibroid polyps of the stomach. Surg Gynecol Obstet. 1953;96(3):335-67.
13. Stolte M, Finkenzeller G. Inflammatory fibroid polyp of the stomach. Endoscopy. 1990;22(5):203-7.
14. Johnstone JM, Morson BC. Inflammatory fibroid polyp of the gastrointestinal tract. Histopathology. 1978;2(5):349-61.
15. Aubert A, Cazier A, Baglin AC, Outters F, Dubertret M, Meduri B, et al. Inflammatory fibroid polyps of the colon. Gastroenterol Clin Biol. 1998;22(12):1106-9. French
16. Shalom A, Wasserman I, Segal M, Orda R. Inflammatory fibroid polyp and Helicobacter pylori. Aetiology or coincidence? Eur J Surg. 2000;166(1):54-7.
17. Santos Gda C, Alves VA, Wakamatsu A, Zucoloto S. Inflammatory fibroid polyp: an immunohistochemical study. Arq Gastroenterol. 2004;41(2):104-7. Epub 2004 Oct 27.
18. Chongsrisawat V, Yimyeam P, Wisedopas N, Viravaidya D, Poovorawan Y. Unusual manifestations of gastric inflammatory fibroid polyp in a child. World J Gastroenterol. 2004;10(3): 460-2.
19. Matsuhashi N, Nakajima A, Nomura S, Kaminishi M. Inflammatory fibroid polyps of the stomach and Helicobacter pylori. J Gastroenterol Hepatol. 2004;19(3):346-7.
20. Nishiyama Y, Koyama S, Andoh A, Kishi Y, Yoshikawa K, Ishizuka I, et al. Gastric inflammatory fibroid polyp treated with Helicobacter pylori eradication therapy. Intern Med. 2003;42(3):263-7.
21. Buciuto R, Kullman E, Boeryd B, Borch K. Helicobacter pylori gastritis associated with a gastric inflammatory fibroid tumour and sarcoidosis. Eur J Surg. 1996;162(5):421-4.
22. Hirasaki S, Matsubara M, Ikeda F, Taniguchi H, Suzuki S. Gastric inflammatory fibroid polyp treated with Helicobacter pylori eradication therapy. Intern Med. 2007;46(12):855-8. Epub 2007 Jun 15.
23. Chen HW, Lu CH, Shun CT, Lin MT, Tsang YM. Gastric outlet obstruction due to giant hyperplastic gastric polyps. J Formos Med Assoc. 2005;104(11):852-5. Erratum in: J Formos Med Assoc. 2005;104(12):986.
24. Paikos D, Moschos J, Tzilves D, Koulaouzidis A, Kouklakis G, Patakiouta F, et al. Inflammatory fibroid polyp or Vanek’s tumour. Dig Surg. 2007;24(3):231-3. Epub 2007 May 30.
25. Puri AS, Gupta B, Bhalla S. Giant inflammatory fibroid polyp of stomach causing massive upper gastrointestinal bleeding. Indian J Gastroenterol. 1991;10(1):23-4.
26. Ramachandra S, Lapsia S, Latifaj B, Ghai S. A rare cause of anaemia (2008: 3b). Eur Radiol. 2008;18(6):1300-2. Epub 2008 May 8.
27. Tanaka K, Toyoda H, Imoto I, Hamada Y, Aoki M, Kosaka R, et al. Anemia caused by a gastric inflammatory fibroid polyp. Gastrointest Endosc. 2008;67(2):345-6. Epub 2007 Dec 26. Comment in: Gastrointest Endosc. 2009 Jan;69(1):188; author reply 188-9.
28. Matsushita M, Hajiro K, Okazaki K, Takakuwa H. Gastric inflammatory fibroid polyps: endoscopic ultrasonographic analysis in comparison with the histology. Gastrointest Endosc. 1997;46(1):53-7. Comment in: Gastrointest Endosc. 1998 Mar; 47(3):324-5.
29. Tada S, Iida M, Yao T, Matsui T, Kuwano Y, Hasuda S, Fujishima M. Endoscopic removal of inflammatory fibroid polyps of the stomach. Am J Gastroenterol. 1991;86(9):1247-50.
30. Zinkiewicz K, Zgodzinski W, Dabrowski A, Szumilo J, Cwik G, Wallner G. Recurrent inflammatory fibroid polyp of cardia: a case report. World J Gastroenterol. 2004;10(5):767-8.