Aurel Nana (25.07.1907 - 10.06.1989)
C. MircioiuIstoria medicinei, no. 6, 2007
Cu ocazia comemorãrii a 100 de ani de la nasterea
profesorului Aurel Nana, am onoarea sã prezint viata si
personalitatea acestui renumit chirurg român clujean, a cãrui activitate s-a desfãsurat timp de 46 ani, între anii 1927 - 1973, la Facultatea de Medicinã din cadrul Universitãtii "Regele Ferdinand I" Cluj-Napoca, si-n continuare, la Institutul de Medicinã si Farmacie Cluj-Napoca.
Mã socotesc îndreptãtit sã îndeplinesc aceastã onoare, ca unul ce am fost timp de peste 35 de ani colaborator al profesorului Aurel Nana din 1938 si pânã în 1973 când a iesit la pensie.
Nãscut la data de 25 aprilie 1907, din pãrinti învãtãtori, la Petrila, jud. Hunedoara, a fãcut scoala primarã la Petrila si liceul la Petrosani, luându-si bacalaureatul în anul 1925. Se înscrie la Facultatea de Medicinã din Cluj, pe care o absolvã în anul 1931. Obtine în anul 1932 titlul de doctor în medicinã si chirurgie, cu mentiunea "Magna cum laude" ca recunoastere a valorii tezei de doctorat cu titlul "Vicii de conformatie obtinute experimental", condusã de profesorul Victor Papilian.
Profesorul Aurel Nana si-a început activitatea profesionalã încã din anul IV de studiu la facultate, ca preparator si asistent bugetar, la Institutul de Anatomie a Facultãtii de Medicinã si Farmacie din Cluj, (Prof. V. Papilian), 1927 - 1932, lucrând concomitent ca preparator extrabugetar la clinica chirurgicalã sub conducerea Prof. I. Iacobovici, primul profesor de chirurgie la Facultatea de Medicinã a Universitãtii Daciei Superioare din Cluj, iar între anii 1932-1933, ca preparator extrabugetar la Clinica Medicalã I, sub conducerea Prof. I. Hatieganu, alt mare maestru, cel cãruia mai târziu i-a fost un ales colaborator.
În 01.07.1934, reuseste prin concurs ca preparator bugetar la Clinica Chirurgicalã I, sub conducerea Prof. Al. Pop, venit la catedrã în 1933, dupã plecarea la Bucuresti a Prof. Iacobovici. Cu Prof. Al. Pop va colabora pânã în anul 1948, ocupând toate treptele ierarhice universitare.
Pe baza concursului de specialitate pentru medici primari, din 1942, desfãsurat la Bucuresti a obtinut titlul de medic primar chirurg, ocupând postul la Institutul de Studii si Profilaxia Cancerului la Sibiu si Cluj pânã în anul 1949.
În urma reformei învãtãmântului superior din 15.12. 1948 când se produc mari prefaceri, este numit profesor al Clinicii Chirurgicale II, unde nu functioneazã decât o lunã (15.12.1948 - 20.01.1949) când trece în urma disparitiei tragice a Prof. Emil Teposu, ca profesor la Clinica Chirurgicalã I, unde activeazã mai bine de 25 ani, pânã în oct. 1973 când, prin iesirea la pensie, devine profesor consultant de chirurgie.
Profesorul Aurel Nana a reorganizat clinica, activitatea didacticã de chirurgie si cercetarea stiintificã, în cadrul conceptiei care privea sãnãtatea ca o problemã publicã de stat, îngrijindu-se si stãruind pentru realizarea unei asistente medico-chirurgicale de calitate, pusã în permantã în slujba omului bolnav.
Întelegând chirurgia ca pe o disciplinã complexã de orientare fiziologicã care depãseste limitele artizanale ale unei profesiuni oarecare, o abordeazã ca pe o stiintã ale cãrei caracteristici se dezvoltau în acea perioadã. A înteles sã foloseascã investigatiile moderne cele mai complexe si probe functionale organizate dinamic. A reorganizat laboratoarele clinicii, oferind medicilor posibilitatea cunoasterii integrale a bolnavilor, în vederea aplicãrii tratamentului chirurgical.
Un merit deosebit al Prof. A. Nana este întemeierea si organizarea în cadrul clinicii a unui laborator de chirurgie experimentalã (condus de dr. E. Neumann), în care au fost studiate teme de cercetare si s-au elaborat lucrãri stiintifice având ca temã socul, mecanismul de actiune al antitiroidie-nelor de sintezã, biocurentii în patologia cãilor biliare, angioneurectomia perihepaticã în tratamentul icterelor prelungite etc. Ideea pentru cercetarea experimentalã pleca de la observatia clinicã si, trecutã fiind prin laboratorul de chirurgie experimentalã, era reintrodusã ca actiune terapeuticã în activitatea clinicã. În acest mod, Prof. A. Nana dovedea posibilitãtile chirurgiei ca stiintã, ca modalitate de desãvârsire a pregãtirii chirurgicale si de lãrgire a orizontului stiintific pentru toate cadrele clinicii si chiar si a chirurgilor din alte pãrti.
Cercetãrile clinice din Clinica Chirurgicalã I realizate sub conducerea Prof. A. Nana s-au axat pe studiul câtorva mari probleme: socul, Patologia digestivã, în primul rând patologia esofagului si stomacului, a cãilor biliare si a colonului; Patologia vascularã, Patologia endocrinã, Traumatisme, problema urgentelor chirurgicale în ansamblul lor si boala canceroasã.
Prof. A. Nana, în cadrul Clinicii Chirurgicale I, a pãstrat pasul cu evolutia chirurgiei, abordând strategii terapeutice si orientãri din sfera din ce în ce mai largã a modernitãtii. Dãm astfel ca exemplu indroducerea în clinicã, începând cu anul 1967-1968, a chirurgiei fiziologice în tratamentul bolii ulceroase conceptie care a marcat o mare cotiturã în cadrul tratamentului chirurgical al acestei boli.
Extinzând activitatea chirurgicalã, profesorul Aurel Nana, a abordat noi domenii chirurgicale, dând o largã dezvoltare esofagului (Plastiile de esofag cu intestin subtire), pentru stenozele esofagiene postcaustice, realizând o frumoasã statisticã, recunoscutã în miscarea europeanã (Congresul Societãtii Internationale de Chirurgie Digestivã - San Remo, 1972).
A abordat între primii, dacã nu chiar primul la noi, rezectia eso-gastricã în cancerul esofagian. A efectuat operatii de derivare a lichidului cefalo-rahidian în hidrocefalie. Împreunã cu C. Toader a propus o metodã originalã de anastomozã eso-gastricã, cu guleras în procesele neoplazice cardio-esofagiene. In arteriopatii a propus o metodã de tratament cu sânge heterogrup incompatibil.
A fãcut cunoscute contributiile chirurgicale experimentale si clinice ale colectivului Clinicii Chirurgie I, prin participarea cu lucrãri la numeroase conferinte si congrese din tarã si din strãinãtate (Roma, Viena, Davos, Atena, Sofia, Istambul, Moscova, Budapesta etc ).
A acordat o atentie deosebitã organizãrii Serviciului de Urgentã pentru orasul Cluj si teritoriu, Clinica Chirurgicalã I fiind multi ani singurul serviciu de chirurgie de urgentã la Cluj.
A pregãtit cadre pentru anestezie si reanimare, pentru care a înfiintat un nucleu de sectie în clinica (Dr. Tiberiu Leitersdorfer, primul anestezist al sectiei de anestezie- reanimare de la Clinica Chirurgicalã I Cluj-Napoca).
Venit la catedrã, Prof. Aurel Nana a pus bazele noului învãtãmânt de chirurgie la Cluj, conferind un statut de mare disciplinã, menitã sã contribuie la formarea unui medic cu cunostiinte aprofundate de patologie chirurgicalã, îndeosebi cea de urgentã. În mod deosebit a insistat asupra pregãtirii practice a studentilor, urmãrindu-se cunoasterea bolilor chirurgicale, dar si a unor manopere cu care medicul se poate întâlni în activitatea de fiecare zi.
Prof. A. Nana a organizat în clinicã activitatea de specializare si de perfectionare a medicilor chirurgi si a medicilor anestezisti. Clinica a devenit for metodologic pentru Ardeal. La un anumit moment, aproape toti, dacã nu chiar toti conducãtorii sectiilor de chirurgie din Ardeal au fost elevi ai Prof. A. Nana.
În activitatea sa didacticã a adoptat "lectia clinicã" cu demonstratii pe bolnavi si cu folosirea unui bogat material didactic ilustrativ, utilizând chiar o statie de televiziune internã pentru demonstratii, prin care transmitea interventia chirurgicalã din sãlile de operatie în amfiteatru pentru studenti.
Si chiar în primii ani ai venirii sale la conducerea Clinicii Chirurgicale I, Prof. A. Nana a fost încredintat cu întocmirea unei programe analitice pentru disciplina de chirurgie care a fost folositã în întreaga tarã mai multi ani. A fost unul dintre organizatorii externatului generalizat menit sã schimbe orientarea formãrii viitorilor medici.
În acelasi spirit, venind în ajutorul studentilor, a elaborat un Curs de chirurgie "dactilografiat" cu colaborarea membrilor clinicii în trei volume, cuprinzând toatã patologia chirurgicalã, bine sistematizat si de largã claritate, ceea ce a fãcut sã cunoascã mai multe editii; iar în anul 1965 a scos la Editura Didacticã si Pedagogicã Bucuresti un manual de chirurgie: "Chirurgie" care-si pãstreazã si astãzi utilitatea.
De asemenea, a colaborat la realizarea Manualului unic de Chirurgie în cinci volume "Chirurgia", apãrut sub redactia Prof. N. Hortolomei si I. Turai, realizând capitolele: Bolile chirurgicale ale gâtului; Glanda tiroidã; (si în colaborare cu Al. Pop si C. Mircioiu) "Patologia cãilor biliare". Iar în 1972 a participat ca si coautor la Tratatul de patologie chirurgicalã, sub redactia Prof. Th. Burghele, vol. V, "Stomacul".
A mai publicat "Bolile chirurgicale ale splinei" (în colaborare cu Al. Pop si E. Adam), Sibiu 1944; Chirurgia sec. XX (în colaborarea cu C. Mircioiu), Editura stiintificã Bucuresti 1970. Autor al capitolului "Tratamentul actual al bolii ulceroase" (în colaborare cu C. Mircioiu) în vol. "Noutãti în chirurgie", s.a.
Activitatea stiintificã a Prof. A. Nana, despre care am mai amintit, însumeazã peste 600 de lucrãri si comunicãri, cu continut clinic si de cercetare fundamentalã.
Multi dintre elevii si colaboratorii profesorului A. Nana au atins treapta ierarhicã cea mai înaltã în activitatea didacticã chirurgicalã, devenind profesori de chirurgie la Cluj si în tarã: Prof. Dr. Doc. C. Mircioiu, Prof. Dr. Cornel Toader, Prof. Dr. I. Pop D. Popa - Tg. Mures si Bucuresti, Prof. Dr. G.N. Ionescu la Cluj-Napoca (Chirurgie I) si la Oradea, Conf. Dr. P. Martin, Prof. Dr. C. Panã - Tg. Mures, Prof. Aurel Kaufmann, Prof. Dr. Alexandru Varna - ortopedie si chirurgie infantilã, Prof. Dr. Mihai Ionescu - Craiova, Prof. Dr. Aurel Andercou, Prof. Dr. Jurie Acalovschi, Prof. Dr. Emil Cardan, Prof. Dr. Sandu Bologa, Prof. Dr. Gh. Funariu.
Pentru activitatea sa complexã, Prof. A. Nana a primit titlul stiintific de Doctor Docent si a fost ales membru titular al Academiei de Medicinã din România, atunci înfiintatã de Prof. D. Danielopolu, dar si membru al Societãtii Internationale de Chirurgie, Societãtii Europene de Chirurgie Experimentalã, membru al Asociatiei Chirurgilor Francezi, membru al Societãtii Internationale de Chirurgie Cardiovascularã, membru fondator al Filialei Cluj a Societãtii Internationale de Chirurgie Digestivã (Prof. O. Grassi), Uniunea Medicalã Balcanicã.
A desfasurat o bogatã activitate social obsteascã.
Prof. A. Nana a fost un om de înaltã tinutã profesionalã si socialã, tinzând la ilustrarea profesiunii cãreia i se dedicase. A fost poate mai aspru cu personalul clinicii, de toate categoriile, în dorinta împlinirii la perfectiune a sarcinilor chirurgicale, dorind ca institutia pe care o conducea sã fie în frunte si, când vorbea despre "clinica noastrã", îti dãdeai seama cât era de preocupat de mentinerea institutiei la vârf.
Prof. A. Nana si-a întemeiat încã din anii 1936-1937, o cãsãtorie solidã, cãsãtorindu-se cu d-ra Felicia Pop, licentiatã în stiinte Naturale.
Devenind profesor consultant, la vârsta de 66 ani, Prof. A. Nana a continuat sã ducã o viatã demnã, înconjurat de respectul tuturor. A venit în continuare în Clinica Chirurgicalã I: "clinica a fost viata si sufletul meu" - la cresterea renumelui cãruia a contribuit toata viata sa. A avut ocazia, la împlinirea vârstei de 80 de ani, sã se bucure de respectul si cãldura studentilor, elevilor, colaboratorilor si profesorilor pentru contributia la mersul înainte al medicinii, la înãltarea scolii medicale clujene, în cadrul cãreia ne plãtim cu totii, într-o mãsurã mai micã sau mai mare, datoria ce o avem fatã de înaintasi, fatã de medicinã si chirurgie, fatã de patrie.
A decedat la 10 iunie 1989, în urma unui proces malign gastric, fiind înmormântat în Cimitirul Central Cluj-Napoca.
Omul trãieste si dupã plecarea dintre noi prin multimea faptelor sale, stãruind prin opera lui în memoria celorlalti oameni. Profesorul Aurel Nana, ca unul dintre cei care si-a îndeplinit cu prisosintã datoria luptându-se pentru viata si sãnãtatea oamenilor, stãruieste în memoria noastrã si a viitorilor, adeverind acea cugetare a poetului latin: "Non omnis moriar"!
Mã socotesc îndreptãtit sã îndeplinesc aceastã onoare, ca unul ce am fost timp de peste 35 de ani colaborator al profesorului Aurel Nana din 1938 si pânã în 1973 când a iesit la pensie.
Nãscut la data de 25 aprilie 1907, din pãrinti învãtãtori, la Petrila, jud. Hunedoara, a fãcut scoala primarã la Petrila si liceul la Petrosani, luându-si bacalaureatul în anul 1925. Se înscrie la Facultatea de Medicinã din Cluj, pe care o absolvã în anul 1931. Obtine în anul 1932 titlul de doctor în medicinã si chirurgie, cu mentiunea "Magna cum laude" ca recunoastere a valorii tezei de doctorat cu titlul "Vicii de conformatie obtinute experimental", condusã de profesorul Victor Papilian.
Profesorul Aurel Nana si-a început activitatea profesionalã încã din anul IV de studiu la facultate, ca preparator si asistent bugetar, la Institutul de Anatomie a Facultãtii de Medicinã si Farmacie din Cluj, (Prof. V. Papilian), 1927 - 1932, lucrând concomitent ca preparator extrabugetar la clinica chirurgicalã sub conducerea Prof. I. Iacobovici, primul profesor de chirurgie la Facultatea de Medicinã a Universitãtii Daciei Superioare din Cluj, iar între anii 1932-1933, ca preparator extrabugetar la Clinica Medicalã I, sub conducerea Prof. I. Hatieganu, alt mare maestru, cel cãruia mai târziu i-a fost un ales colaborator.
În 01.07.1934, reuseste prin concurs ca preparator bugetar la Clinica Chirurgicalã I, sub conducerea Prof. Al. Pop, venit la catedrã în 1933, dupã plecarea la Bucuresti a Prof. Iacobovici. Cu Prof. Al. Pop va colabora pânã în anul 1948, ocupând toate treptele ierarhice universitare.
Pe baza concursului de specialitate pentru medici primari, din 1942, desfãsurat la Bucuresti a obtinut titlul de medic primar chirurg, ocupând postul la Institutul de Studii si Profilaxia Cancerului la Sibiu si Cluj pânã în anul 1949.
În urma reformei învãtãmântului superior din 15.12. 1948 când se produc mari prefaceri, este numit profesor al Clinicii Chirurgicale II, unde nu functioneazã decât o lunã (15.12.1948 - 20.01.1949) când trece în urma disparitiei tragice a Prof. Emil Teposu, ca profesor la Clinica Chirurgicalã I, unde activeazã mai bine de 25 ani, pânã în oct. 1973 când, prin iesirea la pensie, devine profesor consultant de chirurgie.
Profesorul Aurel Nana a reorganizat clinica, activitatea didacticã de chirurgie si cercetarea stiintificã, în cadrul conceptiei care privea sãnãtatea ca o problemã publicã de stat, îngrijindu-se si stãruind pentru realizarea unei asistente medico-chirurgicale de calitate, pusã în permantã în slujba omului bolnav.
Întelegând chirurgia ca pe o disciplinã complexã de orientare fiziologicã care depãseste limitele artizanale ale unei profesiuni oarecare, o abordeazã ca pe o stiintã ale cãrei caracteristici se dezvoltau în acea perioadã. A înteles sã foloseascã investigatiile moderne cele mai complexe si probe functionale organizate dinamic. A reorganizat laboratoarele clinicii, oferind medicilor posibilitatea cunoasterii integrale a bolnavilor, în vederea aplicãrii tratamentului chirurgical.
Un merit deosebit al Prof. A. Nana este întemeierea si organizarea în cadrul clinicii a unui laborator de chirurgie experimentalã (condus de dr. E. Neumann), în care au fost studiate teme de cercetare si s-au elaborat lucrãri stiintifice având ca temã socul, mecanismul de actiune al antitiroidie-nelor de sintezã, biocurentii în patologia cãilor biliare, angioneurectomia perihepaticã în tratamentul icterelor prelungite etc. Ideea pentru cercetarea experimentalã pleca de la observatia clinicã si, trecutã fiind prin laboratorul de chirurgie experimentalã, era reintrodusã ca actiune terapeuticã în activitatea clinicã. În acest mod, Prof. A. Nana dovedea posibilitãtile chirurgiei ca stiintã, ca modalitate de desãvârsire a pregãtirii chirurgicale si de lãrgire a orizontului stiintific pentru toate cadrele clinicii si chiar si a chirurgilor din alte pãrti.
Cercetãrile clinice din Clinica Chirurgicalã I realizate sub conducerea Prof. A. Nana s-au axat pe studiul câtorva mari probleme: socul, Patologia digestivã, în primul rând patologia esofagului si stomacului, a cãilor biliare si a colonului; Patologia vascularã, Patologia endocrinã, Traumatisme, problema urgentelor chirurgicale în ansamblul lor si boala canceroasã.
Prof. A. Nana, în cadrul Clinicii Chirurgicale I, a pãstrat pasul cu evolutia chirurgiei, abordând strategii terapeutice si orientãri din sfera din ce în ce mai largã a modernitãtii. Dãm astfel ca exemplu indroducerea în clinicã, începând cu anul 1967-1968, a chirurgiei fiziologice în tratamentul bolii ulceroase conceptie care a marcat o mare cotiturã în cadrul tratamentului chirurgical al acestei boli.
Extinzând activitatea chirurgicalã, profesorul Aurel Nana, a abordat noi domenii chirurgicale, dând o largã dezvoltare esofagului (Plastiile de esofag cu intestin subtire), pentru stenozele esofagiene postcaustice, realizând o frumoasã statisticã, recunoscutã în miscarea europeanã (Congresul Societãtii Internationale de Chirurgie Digestivã - San Remo, 1972).
A abordat între primii, dacã nu chiar primul la noi, rezectia eso-gastricã în cancerul esofagian. A efectuat operatii de derivare a lichidului cefalo-rahidian în hidrocefalie. Împreunã cu C. Toader a propus o metodã originalã de anastomozã eso-gastricã, cu guleras în procesele neoplazice cardio-esofagiene. In arteriopatii a propus o metodã de tratament cu sânge heterogrup incompatibil.
A fãcut cunoscute contributiile chirurgicale experimentale si clinice ale colectivului Clinicii Chirurgie I, prin participarea cu lucrãri la numeroase conferinte si congrese din tarã si din strãinãtate (Roma, Viena, Davos, Atena, Sofia, Istambul, Moscova, Budapesta etc ).
A acordat o atentie deosebitã organizãrii Serviciului de Urgentã pentru orasul Cluj si teritoriu, Clinica Chirurgicalã I fiind multi ani singurul serviciu de chirurgie de urgentã la Cluj.
A pregãtit cadre pentru anestezie si reanimare, pentru care a înfiintat un nucleu de sectie în clinica (Dr. Tiberiu Leitersdorfer, primul anestezist al sectiei de anestezie- reanimare de la Clinica Chirurgicalã I Cluj-Napoca).
Venit la catedrã, Prof. Aurel Nana a pus bazele noului învãtãmânt de chirurgie la Cluj, conferind un statut de mare disciplinã, menitã sã contribuie la formarea unui medic cu cunostiinte aprofundate de patologie chirurgicalã, îndeosebi cea de urgentã. În mod deosebit a insistat asupra pregãtirii practice a studentilor, urmãrindu-se cunoasterea bolilor chirurgicale, dar si a unor manopere cu care medicul se poate întâlni în activitatea de fiecare zi.
Prof. A. Nana a organizat în clinicã activitatea de specializare si de perfectionare a medicilor chirurgi si a medicilor anestezisti. Clinica a devenit for metodologic pentru Ardeal. La un anumit moment, aproape toti, dacã nu chiar toti conducãtorii sectiilor de chirurgie din Ardeal au fost elevi ai Prof. A. Nana.
În activitatea sa didacticã a adoptat "lectia clinicã" cu demonstratii pe bolnavi si cu folosirea unui bogat material didactic ilustrativ, utilizând chiar o statie de televiziune internã pentru demonstratii, prin care transmitea interventia chirurgicalã din sãlile de operatie în amfiteatru pentru studenti.
Si chiar în primii ani ai venirii sale la conducerea Clinicii Chirurgicale I, Prof. A. Nana a fost încredintat cu întocmirea unei programe analitice pentru disciplina de chirurgie care a fost folositã în întreaga tarã mai multi ani. A fost unul dintre organizatorii externatului generalizat menit sã schimbe orientarea formãrii viitorilor medici.
În acelasi spirit, venind în ajutorul studentilor, a elaborat un Curs de chirurgie "dactilografiat" cu colaborarea membrilor clinicii în trei volume, cuprinzând toatã patologia chirurgicalã, bine sistematizat si de largã claritate, ceea ce a fãcut sã cunoascã mai multe editii; iar în anul 1965 a scos la Editura Didacticã si Pedagogicã Bucuresti un manual de chirurgie: "Chirurgie" care-si pãstreazã si astãzi utilitatea.
De asemenea, a colaborat la realizarea Manualului unic de Chirurgie în cinci volume "Chirurgia", apãrut sub redactia Prof. N. Hortolomei si I. Turai, realizând capitolele: Bolile chirurgicale ale gâtului; Glanda tiroidã; (si în colaborare cu Al. Pop si C. Mircioiu) "Patologia cãilor biliare". Iar în 1972 a participat ca si coautor la Tratatul de patologie chirurgicalã, sub redactia Prof. Th. Burghele, vol. V, "Stomacul".
A mai publicat "Bolile chirurgicale ale splinei" (în colaborare cu Al. Pop si E. Adam), Sibiu 1944; Chirurgia sec. XX (în colaborarea cu C. Mircioiu), Editura stiintificã Bucuresti 1970. Autor al capitolului "Tratamentul actual al bolii ulceroase" (în colaborare cu C. Mircioiu) în vol. "Noutãti în chirurgie", s.a.
Activitatea stiintificã a Prof. A. Nana, despre care am mai amintit, însumeazã peste 600 de lucrãri si comunicãri, cu continut clinic si de cercetare fundamentalã.
Multi dintre elevii si colaboratorii profesorului A. Nana au atins treapta ierarhicã cea mai înaltã în activitatea didacticã chirurgicalã, devenind profesori de chirurgie la Cluj si în tarã: Prof. Dr. Doc. C. Mircioiu, Prof. Dr. Cornel Toader, Prof. Dr. I. Pop D. Popa - Tg. Mures si Bucuresti, Prof. Dr. G.N. Ionescu la Cluj-Napoca (Chirurgie I) si la Oradea, Conf. Dr. P. Martin, Prof. Dr. C. Panã - Tg. Mures, Prof. Aurel Kaufmann, Prof. Dr. Alexandru Varna - ortopedie si chirurgie infantilã, Prof. Dr. Mihai Ionescu - Craiova, Prof. Dr. Aurel Andercou, Prof. Dr. Jurie Acalovschi, Prof. Dr. Emil Cardan, Prof. Dr. Sandu Bologa, Prof. Dr. Gh. Funariu.
Pentru activitatea sa complexã, Prof. A. Nana a primit titlul stiintific de Doctor Docent si a fost ales membru titular al Academiei de Medicinã din România, atunci înfiintatã de Prof. D. Danielopolu, dar si membru al Societãtii Internationale de Chirurgie, Societãtii Europene de Chirurgie Experimentalã, membru al Asociatiei Chirurgilor Francezi, membru al Societãtii Internationale de Chirurgie Cardiovascularã, membru fondator al Filialei Cluj a Societãtii Internationale de Chirurgie Digestivã (Prof. O. Grassi), Uniunea Medicalã Balcanicã.
A desfasurat o bogatã activitate social obsteascã.
Prof. A. Nana a fost un om de înaltã tinutã profesionalã si socialã, tinzând la ilustrarea profesiunii cãreia i se dedicase. A fost poate mai aspru cu personalul clinicii, de toate categoriile, în dorinta împlinirii la perfectiune a sarcinilor chirurgicale, dorind ca institutia pe care o conducea sã fie în frunte si, când vorbea despre "clinica noastrã", îti dãdeai seama cât era de preocupat de mentinerea institutiei la vârf.
Prof. A. Nana si-a întemeiat încã din anii 1936-1937, o cãsãtorie solidã, cãsãtorindu-se cu d-ra Felicia Pop, licentiatã în stiinte Naturale.
Devenind profesor consultant, la vârsta de 66 ani, Prof. A. Nana a continuat sã ducã o viatã demnã, înconjurat de respectul tuturor. A venit în continuare în Clinica Chirurgicalã I: "clinica a fost viata si sufletul meu" - la cresterea renumelui cãruia a contribuit toata viata sa. A avut ocazia, la împlinirea vârstei de 80 de ani, sã se bucure de respectul si cãldura studentilor, elevilor, colaboratorilor si profesorilor pentru contributia la mersul înainte al medicinii, la înãltarea scolii medicale clujene, în cadrul cãreia ne plãtim cu totii, într-o mãsurã mai micã sau mai mare, datoria ce o avem fatã de înaintasi, fatã de medicinã si chirurgie, fatã de patrie.
A decedat la 10 iunie 1989, în urma unui proces malign gastric, fiind înmormântat în Cimitirul Central Cluj-Napoca.
Omul trãieste si dupã plecarea dintre noi prin multimea faptelor sale, stãruind prin opera lui în memoria celorlalti oameni. Profesorul Aurel Nana, ca unul dintre cei care si-a îndeplinit cu prisosintã datoria luptându-se pentru viata si sãnãtatea oamenilor, stãruieste în memoria noastrã si a viitorilor, adeverind acea cugetare a poetului latin: "Non omnis moriar"!